Sistemul energetic național a înregistrat sâmbătă seara o situație critică, când importul de energie electrică a depășit nivelul producției interne. Conform datelor furnizate de Transelectrica, volumul de energie importată a ajuns la aproximativ 3.400 MW. Această valoare este extrem de apropiată de capacitatea maximă de import de pe liniile de interconexiune, care este limitată la 4.000 MW, semnalând o dependență semnificativă de furnizorii externi în acel interval.
Producția internă de energie livrată în rețea a fost extrem de scăzută, fiind cuantificată la doar 2.900 MW. Această deficiență a fost cauzată de o combinație de factori care au afectat diversele surse de generare. Printre acestea se numără oprirea centralei nucleare de la Cernavodă și o reducere drastică a producției hidro, provocată de secetă și de debitul scăzut al Dunării. În același timp, lipsa vântului a limitat contribuția surselor eoliene.
Performanța surselor regenerabile și a celor termice a fost sub așteptări în seara zilei de 3 octombrie. Centralele eoliene și fotovoltaice nu au generat energie, în timp ce hidrocentralele și termocentralele pe cărbune au avut o producție de sub 1.000 MW fiecare. De asemenea, centralele pe gaze au funcționat la un nivel de 1.250 MW, iar cele pe cărbune au produs sub 600 MW, ceea ce ridică semne de întrebare privind disponibilitatea combustibililor sau problemele tehnice.
Analiza pieței indică faptul că prețurile nu au fost motivul preferinței pentru importuri. În intervalul respectiv, prețul energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) a depășit pragul de 1.900 de lei/MWh. Deși acest nivel era suficient de atractiv pentru ca centralele pe gaze și cărbune să funcționeze, acestea nu au generat suficiente megawați. Prețurile de peste 1.000 de lei/MWh reprezintă o constantă în fiecare seară pe piața energetică.
Situația subliniază vulnerabilitatea sistemului energetic național în absența unor capacități de stocare pentru surplusul de energie fotovoltaică produsă ziua. Lipsa investițiilor în producție și stocare ar putea duce la o frecvență crescută a acestor episoade, în special cu abordarea sezonului rece. Pe măsură ce cererea de energie crește exponențial, dependența de importuri rămâne un risc major pentru stabilitatea rețelei electrice din România.
Problemele de generare au fost exacerbate de deconectarea centralelor nucleare de la Cernavodă. Reactorul 1 a fost oprit pe 27 iulie, iar reactorul 2 a fost deconectat total de la Sistemul Energetic Național pe 13 august 2026, din cauza scăderii debitului Dunării care pune în pericol siguranța operațională. Acest context de scădere a resurselor hidro a influențat direct capacitatea de producție internă a țării.