Situația actuală a centralelor nucleare de la Cernavodă rămâne una de incertitudine, lipsind o perspectivă clară privind repornirea Unităților 1 și 2. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că acest context poate genera presiuni suplimentare asupra prețurilor la electricitate în perioada următoare. În cadrul conferinței InvesTenergy, oficialul a subliniat că prognoza pentru următoarele zece zile este îngrijorătoare, avertizând că fiecare zi de întârziere aduce riscuri suplimentare pentru piața energetică.
În ciuda acestor dificultăți, sistemul energetic național a demonstrat o reziliență mai mare decât s-a anticipat inițial. Cristian Bușoi a menționat că stabilitatea a fost susținută de mobilizarea Transelectrica și a Dispecerului Energetic Național, alături de contribuția Hidroelectrica și a Complexului Energetic Oltenia. De asemenea, producția din surse regenerabile a jucat un rol important în menținerea echilibrului, oferind un suport necesar în contextul în care reactoarele de la Cernavodă rămân închise.
Evenimentul de la Cernavodă este interpretat ca un semnal de alarmă pentru necesitatea unor investiții urgente în infrastructură. Cristian Bușoi a indicat faptul că trebuie accelerate lucrările de pe brațul Bala al Dunării, elemente fără de care construcția Unităților 3 și 4 nu ar putea fi realizată. Totodată, secretarul de stat a recomandat analiza unor soluții tehnologice noi pentru a reduce vulnerabilitatea centralelor nucleare în perioadele caracterizate de secetă sau debite scăzute ale apei.
Dezvoltarea noilor capacități nucleare va implica utilizarea unui mecanism de tip Contract for Difference (CfD) pentru Unitățile 3 și 4. Cristian Bușoi a explicat că, prin acest sistem, diferențele de cost vor fi reflectate într-o anumită formă în prețurile suportate de consumatorii finali. Totuși, oficialul a argumentat că aceste costuri trebuie evaluate în raport cu beneficiile oferite de energia nucleară, precum producția în bandă, securitatea energetică și absența emisiilor de CO₂.
În ceea ce privește fondurile europene, România a absorbit peste 800 de milioane de euro prin PNRR pentru proiecte de regenerabile, stocare și hidrogen. Din Fondul pentru Modernizare, care are un volum estimat de aproximativ 12 miliarde de euro, circa 10 miliarde de euro sunt deja angajate în proiecte, inclusiv pentru Transelectrica și Complexul Energetic Oltenia. Cristian Bușoi a subliniat că următoarea prioritate majoră trebuie să fie infrastructura de distribuție, care necesită o pondere mai mare în strategiile naționale.
Sectorul energetic românesc se confruntă cu o perioadă de vulnerabilitate, dar și cu oportunități de consolidare a mixului energetic. În timp ce managementul Romgaz își asumă finalizarea investiției la centrala de la Iernut până la sfârșitul anului 2026, accentul trebuie pus pe proiecte bancabile și sustenabile. Integrarea rapidă a capacităților noi și dezvoltarea rețelelor sunt esențiale pentru a transforma provocările actuale într-un accelerator pentru investiții pe termen lung în securitatea energetică.