Instabilitatea geopolitică și turbulențele de pe piețele internaționale de combustibili marchează începutul unui sezon de iarnă dificil pentru Europa. Incertitudinea privind securitatea aprovizionării și prețurile ridicate la gaze naturale și petrol pun presiune pe gospodării și companii, afectând rapid procesul de tranziție verde. Această situație de „furtună perfectă” combină valuri de scumpiri cu presiuni inflaționiste accentuate, forțând instituțiile financiare să adopte măsuri monetare restrictive pentru a stabiliza piețele.
Pe piața gazelor naturale, prețurile au înregistrat o creștere semnificativă, depășind nivelurile de la începutul anului. Prețul de referință de la hub-ul european TTF, care la jumătatea lunii februarie era în jurul valorii de 30 de euro pe megawatt-oră (MWh), a ajuns la intervalul de 78-82 euro/MWh. Contractele cu livrare imediată au atins chiar 82 euro/MWh, indicând faptul că piața nu anticipează o revenire rapidă la niveluri mai scăzute. Depozitele europene de gaze naturale se mențin la un nivel de 68%, sub normele obișnuite pentru această perioadă.
Securitatea energetică este agravată de perturbările fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz, care limitează cantitățile disponibile din Qatar și Emiratele Arabe Unite. Această dinamică intensifică rivalitatea dintre Europa și Asia pentru încărcăturile de gaz natural lichefiat (GNL). În Germania, țara cu cea mai mare capacitate de stocare din Europa, depozitele sunt la minime istorice pentru această perioadă a anului. Guvernul de la Berlin analizează acum stimulente pentru traderi, cu scopul de a crește volumele direcționate către depozitare.
Impactul prețurilor ridicate se transmite direct către piețele de energie electrică, deoarece gazul este esențial pentru producție. În acest context, cărbunele a redevenit o opțiune economic competitivă, deși arderea acestuia crește nevoia de achiziționare a certificatelor de emisii de CO2. Prețul acestor certificate s-a menținut peste 80 de euro pe tonă, tranzacționându-se recent în jurul valorii de 84-85 euro. În paralel, Europa explorează energia nucleară pentru stabilitate, inclusiv prin investiția Băncii Europene de Investiții într-un start-up finlandez de reactoare modulare mici (SMR).
Autoritățile monetare reacționează la inflația persistentă prin majorarea dobânzilor. În Statele Unite, noul președinte al Rezervei Federale, Kevin Warsh, a crescut dobânda de la 3,75% la 4%, în ciuda poziției lui Donald Trump. La nivel european, președinta BCE, Christine Lagarde, gestionează scenarii de presiune inflaționistă, existând posibilitatea ca majorările să continue până în primăvara lui 2027. În prezent, dobânda BCE se situează în jurul valorii de 3%, fiind încă la un punct procentual distanță de obiectivul de inflație de 2%.
Contextul actual de instabilitate este alimentat de conflictele active din Ucraina și Orientul Mijlociu, care blochează surse esențiale. În zona Golfului Persic și a Mării Roșii, acțiunile rebelilor houthi au afectat exporturile de petrol. Pe plan global, prețul petrolului brut menține niveluri constante peste 100 de dolari pe baril, existând riscuri ca acesta să atingă 120 de dolari, ceea ce va amplifica costurile energiei și va afecta competitivitatea economiilor.