Miniștrii Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la un consens privind implementarea unor noi măsuri pentru reducerea costurilor energetice în urma reuniunii de la Luxemburg. Această lipsă de acord vine într-un moment în care aproximativ 50 de milioane de europeni se confruntă cu dificultăți de a își încălzi locuințele corespunzător. Situația este agravată de rezervele de gaze mai mici decât în anii precedenți și de perturbările transporturilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz.
Nivelul de umplere a depozitelor de gaze din Uniunea Europeană era de 74% la data de 20 octombrie, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel pentru această perioadă din 2011. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a avertizat că numărul persoanelor care nu își pot menține casele calde ar putea crește semnificativ. Deși Bruxellesul susține că nu există un pericol imediat de întrerupere a aprovizionării, o iarnă geroasă ar putea pune o presiune suplimentară asupra rezervelor actuale.
Piața energetică este marcată de o volatilitate extremă, prețul petrolului Brent urcând la aproximativ 110 dolari pe baril. Gazele naturale au înregistrat o creștere de 140% de la începutul conflictului, depășind pragul de 100 de euro pe megawatt-oră pentru prima dată din 2022. Această scumpire se poate transmite direct către facturile de electricitate, deoarece centralele pe gaze continuă să influențeze prețul energiei în numeroase state europene din blocul comunitar.
În cadrul reuniunii de la Luxemburg de pe 29 octombrie, au fost analizate diverse propuneri, precum reducerea voluntară a consumului de gaze sau relaxarea țintei de umplere a depozitelor de la 90% la 80%. S-au discutat, de asemenea, posibilitatea importurilor suplimentare de gaze naturale lichefiate și achizițiile comune între statele membre. Totuși, nicio propunere nu a primit un acord care să stabilească noi obligații concrete, deoarece statele membre au opinii divergente privind taxarea energiei.
România se confruntă cu o situație critică, fiind statul cu cea mai mare creștere a indicatorului de vulnerabilitate energetică din Uniunea Europeană. Conform datelor Eurostat, 11,9% dintre români nu își permiteau să își mențină locuințele suficient de calde în 2025, față de 10,8% în anul precedent. Acest procent este semnificativ mai mare decât media europeană, care a coborât la 8,8%, evidențiind dificultățile economice specifice populației din România.
Evoluția prețurilor la energie și capacitatea de răspuns a statelor membre rămân subiecte de dezbatere intensă în cadrul Comisiei Europene. Deși Uniunea este considerată mai bine pregătită decât în 2022, datorită diversificării furnizorilor, lipsa unui compromis privind tarifele de rețea este așteptată abia în decembrie. Discuțiile privind măsurile comune de reducere a costurilor vor continua în perioada următoare pentru a aborda nevoile gospodăriilor vulnerabile.