Ministerul Energiei nu dispune de un calendar stabilit pentru reluarea funcționării reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Secretarul de stat Cristian Bușoi a declarat că nu există un orizont clar în ceea ce privește momentul în care Unitățile 1 și 2 vor fi redeschise. Această incertitudine energetică a pus în evidență vulnerabilitățile sistemului național în perioada de vârf a consumului, necesitând o strategie de adaptare a infrastructurii de producție și distribuție.
Lipsa capacităților de stocare a energiei în baterii (BESS) a reprezentat o dificultate majoră în gestionarea fluxurilor electrice. Cristian Bușoi a explicat faptul că, dacă ar fi existat unități de stocare, fie ele colocate cu producția existentă sau independente, România ar fi fost mai puțin dependentă de importuri în orele de vârf. În prezent, energia produsă de sursele regenerabile în timpul zilei este adesea exportată către vecinii de la sud la prețuri foarte mici, în loc să fie stocată pentru utilizarea de seară.
Pentru a remedia aceste deficiențe, Ministerul Energiei propune o direcție strategică axată pe organizarea procedurilor de autorizare. Secretarul de stat a menționat un apel deschis, lansat la 1 septembrie, pentru proiecte finanțate din Fondul de Modernizare, care ar trebui să accelereze dezvoltarea sistemelor BESS. Această inițiativă vizează atât simplificarea birocrației, cât și oferirea de cofinanțări pentru a sprijini implementarea tehnologiilor de stocare necesare echilibrării rețelei.
În ciuda închiderii reactoarelor de la Cernavodă, securitatea aprovizionării a fost menținută în această vară prin contribuția surselor regenerabile. Cristian Bușoi a recunoscut că producția de energie solară și cea eoliană au ajutat semnificativ, susținute de o accelerare a proceselor de avizare din partea ANRE, Transelectrica și a operatorilor de distribuție. Prioritatea absolută pentru perioada următoare va fi susținerea proiectelor de regenerabile, cu un accent specific pe integrarea componentelor de stocare.
Obiectivele de neutralitate climatică până în anul 2050 și pachetul Fit for 55 rămân piloni centrali pentru România și Uniunea Europeană. Cristian Bușoi a subliniat că accelerarea electrificării este răspunsul european la crizele geopolitice actuale, inclusiv la conflictul din Orientul Mijlociu. Investițiile în energie regenerabilă sunt considerate esențiale pentru atingerea obiectivelor intermediare stabilite pentru anii 2030 și 2040, conform planurilor de dezvoltare sustenabilă.
Evoluția sectorului energetic este influențată direct de stabilitatea rețelelor de distribuție și de capacitatea de a gestiona variațiile de producție. În contextul actual, integrarea surselor intermitente precum vântul sau soarele necesită o infrastructură modernă care să permită gestionarea eficientă a surplusurilor de energie. Această transformare este vitală pentru reducerea dependenței de piețele externe și pentru asigurarea stabilității prețurilor în perioadele de consum intens.