Lituania a demarat procesul de dezasamblare a două reactoare de tip RBMK-1500 de la centrala nucleară Ignalina, o operațiune de o complexitate tehnică extremă. Această inițiativă reprezintă o primă pentru Europa, având în vedere specificul tehnologiei utilizate în instalația construită în perioada sovietică. Viceministrul Energiei, Gabriel Gorbačevski, a subliniat că acest proiect unic abordează dificultăți tehnice cu care practica internațională de dezafectare nucleară nu s-a mai confruntat până acum.
Centrala de la Ignalina, situată în estul țării, a funcționat cu două reactoare RBMK-1500, având o arhitectură similară cu cea a centralei de la Cernobîl. Lituania a acceptat dezasamblarea acestei instalații ca condiție pentru aderența la Uniunea Europeană, proces care a dus la oprirea ultimului reactor în anul 2009. Scopul principal al acestui demoraj este eliminarea riscurilor structurale care afectează siguranța, oferind totodată date esențiale pentru viitoarele eforturi globale de dezafectare.
Conform unui raport Euractiv, procesul de dezafectare este marcat de dificultăți tehnice serioase, necesitând utilizarea unor echipamente robotizate construite special pentru acest scop. Lucrătorii trebuie să opereze de la distanță pentru a demonta nucleele reactoarelor, care sunt puternic contaminate. Inginerii trebuie să gestioneze o rețea internă extrem de complexă, formată din peste 2.000 de canale individuale care adăposteau sistemele de control, componentele de răcire și combustibilul nuclear.
În paralel cu acest proces, autoritățile lituaniene au reacționat ferm față de situația de la centrala nucleară belarusă de la Astraveț, aflată în apropierea frontierei. Reprezentanții de la Lituania au criticat lipsa de transparență a Minskului privind defecțiunile echipamentelor și planurile de extindere a programului nuclear în acel amplasament. Gabriel Gorbačevski a cerut ca Belarusul să remedieze deficiențele de siguranță și să participe la consultări transfrontaliere înainte de a continua proiectele noi.
Disputa diplomatică privind centrala de la Astraveț a fost susținută și de Parlamentul European, care a solicitat în 2021 suspendarea exploatării comerciale a instalației. Parlamentul European a invocat probleme legate de punerea în funcțiune și opriri de urgență frecvente, care nu au fost comunicate oficial. În acest context, țările baltice vecine au luat măsuri pentru a bloca intrarea pe piețele lor a energiei electrice produse de această unitate din Belarus.
Siguranța nucleară rămâne o problemă de securitate regională, depășind granițele statelor individuale. Gabriel Gorbačevski a declarat că rolul AIEA este deosebit de important în consolidarea standardelor internaționale și în asigurarea unei atenții continue acordate siguranței instalațiilor de energie nucleară din Ucraina și în soluționarea problemelor rămase în regiune. Această monitorizare continuă este considerată vitală pentru stabilitatea întregii zone europene.