Marea Neagră a fost desemnată oficial ca fiind cea mai periculoasă rută de navigație la nivel mondial, depășind zona Strâmtorii Ormuz în ceea ce privește numărul de decese în rândul navigatorilor civili. Datele furnizate de compania de securitate maritimă Ambrey și de Organizația Maritimă Internațională (IMO) indică o escaladare violentă a incidentelor în această regiune. În perioada iulie-septembrie, aproximativ 387 de nave au fost atacate, ceea ce reprezintă de cinci ori mai multe atacuri față de trimestrul precedent.
Situația din zona maritimă este marcată de o frecvență ridicată a atacurilor, înregistrându-se, în medie, peste patru astfel de incidente pe zi. De la începutul anului, peste 570 de nave au fost lovite în Marea Neagră, evenimente care au dus la moartea a cel puțin 40 de navigatori. Rusia este considerată responsabilă pentru aproximativ 90% dintre atacurile asupra navelor în ultima lună și jumătate, utilizând drone și rachete împotriva tancurilor petroliere, navelor de marfă și transportatoarelor de cereale.
Evoluția nesigură a afectat direct activitatea comercială, volumul transporturilor maritime înregistrând o scădere dramatică în ultima lună. Porturile din zona „Marea Odesă” au operat cu sub 10 nave, o cifră drastic scăzută în comparație cu aproape 400 de nave care erau active în luna iulie. Această reticere a companiilor maritime este accentuată și de costurile ridicate ale asigurărilor împotriva riscurilor de război, care au ajuns la 15% din valoarea navei, o rată aproape dublă față de cea din Golful Persic.
Proiectul strategic Neptun Deep, aflat în zona economică exclusivă din Marea Neagră, este supus riscurilor geopolitice din cauza conflictului activ dintre Federația Rusă și Ucraina. Expertul în geopolitică energetică Cosmin Păcuraru subliniază că există riscuri militare directe, precum prezența minelor maritime în derivă și perturbarea semnalelor GPS sau GNSS. Aceste amenințări pot afecta poziționarea și siguranța navigației, punând în pericol infrastructura energetică offshore și securitatea economică a regiunii.
În răspuns la această stare de alertă, NATO a decis desfășurarea unor sisteme radar, drone și aeronave suplimentare în zonă. România, împreună cu Bulgaria și Turcia, își intensifică eforturile de supraveghere maritimă și de combatere a amenințării reprezentate de minele marine. În paralel, în cadrul Parlamentului European există apeluri pentru lansarea unei operațiuni navale a UE, deși o intervenție directă a NATO este considerată puțin probabilă în acest moment.
Securitatea maritimă a României și a proiectelor precum Neptun Deep ar trebui integrată în cadrul securității energetice naționale. Această abordare este necesară deoarece amenințările nu vizează doar navele comerciale, ci și porturile și infrastructura energetică offshore. Protejarea acestor active este esențială pentru stabilitatea economică regională, într-un context în care riscurile militare și prezența minelor în derivă rămân constante în zona de conflict.