Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat că autoritățile iau în calcul posibilitatea de a prelungi măsurile de plafonare a prețurilor la gazele naturale. Această decizie ar putea veni în contextul necesității de a proteja nivelul de consum pentru cetățenii din țară. În paralel, guvernul analizează noi modalități de intervenție pentru a asigura stabilitatea pieței de energie și protecția economică a populației.
Pe lângă menținerea limitelor de preț la nivelul gazelor, Dumitru Chisăliță a menționat că pregătește, împreună cu Ministerul Muncii, noi forme de sprijin destinate consumatorilor vulnerabili. Aceste măsuri de asistență sunt menite să ajute grupurile de populație cu venituri mici, care sunt cel mai expuse la fluctuațiile de preț de pe piața energiei. Obiectivul principal este de a preveni creșterea incidenței sărăciei energetice.
În ceea ce privește piața combustibililor lichizi, ministrul a propus o intervenție asupra adaosului comercial aplicat de furnizori. Dumitru Chisăliță susține plafonarea acestui adaos la nivelul înregistrărilor din 2025, pentru a limita creșterile de preț la pompe. Această mișcare strategică vizează controlul costurilor de transport și de funcționare ale benzinăriilor, oferind o previzibilitate mai mare pentru consumatorii finali de combustibili.
O altă componentă importantă a planului de intervenție vizează direct prețul la pompă pentru benzina utilizată de populație. Conform declarațiilor ministrului, prin aceste ajustări, benzina s-ar putea ieftini cu o sumă de până la 50 de bani pe litru. Această scădere ar fi rezultatul direct al limitării adaosului comercial, oferind o ușurare financiară directă pentru persoanele care utilizează vehiculele personale pentru deplasări.
Situația energetică rămâne însă una de monitorizare atentă, având în vedere că Europa intră în sezonul rece cu cele mai scăzute stocuri de gaze naturale din ultimii 13 ani, conform datelor IEA. Această realitate a pieței globale impune o gestionare extrem de prudentă a resurselor și a prețurilor interne, pentru a evita șocurile de ofertă care pot afecta stabilitatea economică a întregii regiuni.
Aceste măsuri de control al prețurilor la energie și combustibili sunt luate într-un moment în care consumul de energie în România a atins praguri record. Din cauza condițiilor meteo extreme, pragul de 8.000 MW a fost depășit, ceea ce pune presiune suplimentară pe sistemul energetic național și pe capacitatea de furnizare a energiei către populație și industrie.