România a apelat la importuri rapide de energie electrică prin intermediul interconectărilor pieței unice, ca urmare a scăderii producției naționale de energie. Această situație a fost cauzată de seceta din bazinul Dunării, care a afectat volumul de energie generat de hidrocentrale și a impus oprirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Importurile au fost necesare pentru susținerea consumului național în contextul stării de alertă energetică intrare în vigoare la începutul lunii august.
Conform explicațiilor oferite de conducerea Transelectrica, schimburile comerciale de import și export se realizează în limitele capacităților transfrontaliere disponibile tehnic. Aceste capacități sunt alocate participanților prin mecanisme de piață, fie în mod explicit, fie în mod implicit, în funcție de graniță și de orizontul de timp al tranzacțiilor. În cazul alocărilor explicite, capacitatea de transport este câștigată prin licitație, în timp ce în cazul celor implicite, energia și capacitatea sunt tranzacționate împreună.
Pentru granițele dintre România și Ungaria, precum și între România și Bulgaria, alocarea pe orizonturile de timp zilnic și intrazilnic este de tip implicit. Această metodă utilizează mecanismul de cuplare a piețelor, unde un algoritm calculează automat fluxurile de energie de la zonele cu prețuri mai mici către cele cu prețuri mai mari. În perioada august – septembrie 2026, acest mecanism a reprezentat aproximativ 70 – 75% din totalul schimburilor comerciale de import la nivelul României.
Datele analizate pentru perioada 26 august – 24 septembrie 2026 arată volumele de energie măsurate la frontieră. Din Bulgaria către România au sosit 624 GWh, din Ungaria 187 GWh, iar din Serbia 17,3 GWh. În același interval, România a exportat 68,6 GWh către Bulgaria, 71,2 GWh către Ungaria și 166 GWh către Serbia. Aceste cifre reprezintă cantitățile nete de energie care au trecut prin punctele de frontieră, fără a indica neapărat țara de origine a producției.
Expertul Dumitru Chisăliță a subliniat că, deși energia intră în țară prin Ungaria sau Bulgaria, aceasta nu este neapărat produsă în acele state membre. România achiziționează energie printr-o piață europeană comună, iar sistemul direcționează fluxurile din întreaga piață cuplată europeană către zona deficitară. Surplusul de energie este direcționat pe baza unui algoritm care urmărește maximizarea bunăstării sociale în cadrul zonei care are nevoie de supliment.
Evoluția acestor fluxuri de energie are loc într-un context în care prețurile gazelor naturale au determinat companiile europene de utilități să revină la utilizarea cărbunelui. Această schimbare în mixul energetic european influențează stabilitatea piețelor și modul în care energia este tranzacționată între statele membre, afectând indirect costurile și disponibilitatea resurselor pentru consumatorii finali din regiune.