Ministerul Energiei pregătește noi instrumente prin care sprijinul public să fie orientat către serviciile esențiale pentru funcționarea sistemului energetic. Această abordare vizează nu doar construcția de noi capacități, ci și asigurarea unor funcții critice, precum inerția și stabilitatea rețelei. Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei, a detaliat această direcție în cadrul unui eveniment organizat de RWEA și RPIA, subliniind necesitatea unei coordonări tehnice mai strânse.
O componentă centrală a noilor măsuri este dezvoltarea unei scheme de ajutor de stat dedicată hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj. Sorin Elisei a explicat faptul că ministerul analizează modalitățile prin care o unitate de producție poate fi recompensată pentru contribuția sa la stabilitatea sistemului. Criteriile de finanțare ar putea include capacitatea de a oferi inerție și adecvare, depășind simpla activitate de cumpărare și vânzare de energie în momente diferite.
În acest nou model, Transelectrica ar putea juca un rol fundamental în identificarea serviciilor necesare și în administrarea mecanismelor de recompensare. Decizia de a pune la dispoziție o anumită resursă în momente critice trebuie să fie susținută de o motivație economică clară pentru proprietari. În prezent, disponibilitatea tehnică a unei centrale nu garantează automat producția atunci când sistemul are nevoie, deoarece participarea la piață este voluntară și depinde de profitabilitate.
Sorin Elisei a susținut că modelele de evaluare trebuie calibrate la particularitățile României, integrând date despre hidraulicitate, perioade de mentenanță și posibilitatea de import de energie. Planificarea rețelelor trebuie să includă reziliența și gestionarea strategică a resurselor hidro, care au și alte utilizări. Această strategie necesită o coordonare extinsă între instituții, inclusiv cu Ministerul Finanțelor, pentru a asigura un cadru de reglementare și instrumente economice adecvate.
La nivel instituțional, secretarul general a propus integrarea riscului climatic direct în politica energetică, sugerând necesitatea unui minister al energiei și schimbărilor climatice. Schimbările climatice influențează direct producția hidro, consumul și necesarul de capacități de rezervă. România are nevoie de o capacitate instituțională sporită pentru a putea integra aceste riscuri în deciziile de investiții și în planificarea infrastructurii energetice pe termen lung.
Evoluția piețelor de energie și a resurselor de combustibil rămâne un factor de volatilitate major la nivel global. În contextul în care deciziile G7 privind eliberarea rezervelor de petrol influențează prețurile la nivel angro, și în timp ce OPEC+ menține producția neschimbată, stabilitatea sistemelor energetice naționale devine o prioritate de securitate economică. Gestionarea eficientă a resurselor proprii, precum hidrocentralele, este esențială pentru a reduce expunerea la fluctuațiile externe.