Noua legislație privind securitatea cibernetică în sectorul energetic extinde cadrul de reglementare asupra distribuției și transportului de energie electrică și gaze naturale. Proiectul introduce Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) ca autoritate competentă și creează premisele pentru integrarea costurilor de securitate cibernetică în tarifele de distribuție. Această evoluție legislativă vizează consolidarea protecției infrastructurilor critice naționale în fața amenințărilor digitale tot mai complexe.
Mădălin Borș, Vicepreședintele Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, a subliniat că securitatea nu poate fi doar o simplă procedură administrativă. În cadrul Forumului de Securitate Cibernetică în Energie organizat de DEER, acesta a explicat faptul că, deși Directiva NIS2 oferă un cadru procedural, operatorii au nevoie de mijloace tehnice și capacitate de intervenție. Implementarea legii va impune operatorilor obligativitatea de a elabora strategii proprii de securitate cibernetică.
Inițiativa legislativă a fost extinsă în urma dezbaterilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților, acoperind zone care anterior erau insuficient reglementate. Proiectul include acum producătorii de energie cu capacități sub 1 MW și prosumatorii, după ce a fost extins pentru a asigura un nivel adecvat de protecție. Procesul legislativ a fost unul amplu, proiectul fiind aprobat de Camera Deputaților la aproape un an de la prezentarea sa inițială, după ce s-a decis includerea sectorului gazelor naturale.
Un aspect economic major vizeat de noua lege este posibilitatea recunoașterii investițiilor în securitate cibernetică în viitoarele tarife de distribuție. Mădălin Borș a argumentat că discuția despre costul acestor investiții trebuie comparată cu pierderile generate de un incident major. El a menționat că cel mai negru scenariu este un blackout, referindu-se la impactul devastator asupra economiei în cazul unei întreruperi a alimentării cu energie.
Pentru a ilustra riscurile financiare, Mădălin Borș a citat exemplul unei pane majore de curent din Spania. Efectele economice ale celor două zile de întrerupere a alimentării au fost estimate la aproximativ 1,8 miliarde de euro. Mesajul central este că investițiile în protecție trebuie evaluate prin prisma costurilor pe care le pot preveni, precum afectarea infrastructurilor critice sau pierderile economice semnificative cauzate de lipsa măsurilor de securitate adecvate.
Sectorul energetic din România se confruntă cu necesitatea unor reglementări stricte, într-un context în care stabilitatea prețurilor și a furnizării este constant monitorizată. Recent, au existat rectificări bugetare care au implicat o reducere de aproape 1 miliard de lei a compensațiilor plătite furnizorilor de energie pentru costurile fostei plafonări, subliniind complexitatea gestionării fluxurilor financiare în acest domeniu.