Ambele unități ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, fără a exista riscuri operaționale sau de securitate nucleară, a comunicat Nuclearelectrica duminică. Compania a transmis aceste informații către BVB, subliniind că instalațiile centralei sunt dotate cu sisteme complexe și redundante. Aceste mecanisme asigură răcirea reactoarelor, eliminând astfel orice pericol asociat procesului de răcire în condițiile actuale de funcționare a centralei.
Deciziile privind momentul reconectării unităților la Sistemul Energetic Național vor fi luate în funcție de datele tehnice disponibile și de evoluția prognozelor pentru perioada următoare. Unitatea 1 a fost oprită controlat la data de 28 iulie, în timp ce Unitatea 2 a fost scoasă din funcțiune începând cu 13 august. Această acțiune a fost necesară pe fondul scăderii semnificative a nivelului Dunării, care este sursa de apă esențială pentru funcționarea sistemului de răcire.
Centrala de la Cernavodă operează două unități nucleare, fiecare având o capacitate instalată de aproximativ 700 MW. Atunci când ambele reactoare sunt în funcțiune, acestea contribuie cu circa 20% din producția de energie electrică realizată în România prin unități dispecerizabile. Situația actuală de oprire a reactoarelor afectează acest aport semnificativ de energie în rețeaua națională, în contextul necesității de a menține stabilitatea sistemului.
Guvernul a decis prelungirea stării de alertă în sectorul energetic până la data de 31 octombrie. Această măsură a fost luată deoarece nivelul Dunării și prognozele hidrologice nu ofereau perspective certe pentru repornirea cel puțin a unui reactor în cursul lunii octombrie. Autoritățile au invocat, de asemenea, riscul apariției unui deficit de producție în perioadele critice, reprezentate de orele de vârf ale consumului de energie.
Situația hidrologică a Dunării a fost extrem de critică, nivelul fluviului fiind la doar 3 centimetri de pragul critic pentru funcționarea centralei. În acest context, autoritățile au subliniat că riscul unui accident nuclear este zero, în ciuda dificultăților de aprovizionare cu apă. Monitorizarea constantă a nivelului de apă și a prognozelor meteo rămâne factorul decisiv pentru reluarea producției la Cernavodă.
Evoluția nivelului de apă de la Cernavodă este strâns monitorizată de autorități, având în vedere că fluviul asigură volumul necesar pentru sistemele de răcire ale reactoarelor. Scăderea debitului Dunării reprezintă o provocare majoră pentru stabilitatea energetică, forțând operatorii să gestioneze riscul de deficit de producție în orele de vârf. Repornirea unităților depinde direct de stabilizarea acestor indicatori hidrologici și de prognozele de mediu.