OMV Petrom a raportat un profit net de 4,1 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, marcând o creștere de 18% față de perioada similară. Rezultatele financiare, comunicate către Bursa de Valori București, evidențiază și un nivel record al investițiilor, care au depășit 6,6 miliarde lei. Compania a contribuit semnificativ la bugetul de stat prin taxe și dividende, suma acestora depășind 16 miliarde lei, ceea ce reprezintă o majorare de 38% față de primele nouă luni din 2025.
Performanța operațională a companiei a fost susținută de un rezultat din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, de 5,8 miliarde lei, o creștere de 51%. Această evoluție reflectă contribuții mai mari din toate segmentele de activitate și reziliența modelului de afaceri integrat. Investițiile record au fost direcționate către proiecte energetice strategice, precum Neptun Deep, dezvoltarea combustibililor SAF/HVO și extinderea capacităților în domeniul energiei din surse regenerabile.
Segmentul de rafinare și marketing a generat un rezultat din exploatare de 2,8 miliarde lei, comparativ cu 1,8 miliarde lei în perioada precedentă. Această evoluție a fost impulsionată de o marjă de rafinare de 26,5 USD/bbl, față de 10,9 USD/bbl în 1-9/25, pe fondul prețurilor ridicate ale mărfurilor. În același timp, rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a fost de 98%, atingând capacitatea maximă de 100% în timpul trimestrului al treilea.
Activitatea de explorare și producție a generat un rezultat de 2,7 miliarde lei, de la 1,9 miliarde lei în 2025. Producția a fost de 101,7 mii bep/zi, în scădere cu 3% față de anul trecut, însă declinul a fost parțial compensat de sonde noi și reparații capitale. Segmentul de gaze și energie a înregistrat un rezultat de 472 milioane lei, de la 13 milioane lei în perioada precedentă, datorită contribuției segmentului de energie electrică.
În ceea ce privește dezvoltarea proiectelor, Neptun Deep avansează spre producția de gaze, estimată pentru primul semestru din 2027. Compania își extinde și prezența în domeniul energiei cu emisii reduse, având 100 MW capacități nete în operare și aproximativ 700 MW în construcție. De asemenea, rețeaua regională de puncte de încărcare pentru vehicule electrice a ajuns la circa 1.550 de unități, prin proiecte susținute de UE.
Contextul energetic actual este marcat de o volatilitate a piețelor și de provocări legate de aprovizionare. În România, securitatea energetică este influențată și de situația infrastructurii de producție, cum ar fi starea de alertă de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, unde reactoarele 1 și 2 nu au putut reporni în noiembrie din cauza nivelului scăzut al Dunării.