Comitetul Național pentru Situații de Urgență a dispus prelungirea stării de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă pentru o perioadă de 30 de zile. Decizia, care a fost publicată în Monitorul Oficial, vizează gestionarea riscurilor legate de stabilitatea sistemului energetic național. Această măsură de urgență este luată în contextul unor dificultăți tehnice și hidrologice care afectează capacitatea de producție a centralei nucleare.
Una dintre principalele cauze ale acestei hotărâri este nivelul scăzut al debitului Dunării la intrarea în țară. Din cauza acestor cote reduse, unitățile 1 și 2 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă nu pot fi repuse în funcțiune pe parcursul lunii noiembrie 2026. Situația hidrologică impune restricții operaționale care limitează disponibilitatea reactoarelor pentru echilibrarea rețelei electrice de la nivel național.
Ministerul Energiei a subliniat că există un risc real de apariție a unei crize în alimentarea cu energie electrică. Această vulnerabilitate este determinată de lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru a asigura echilibrul sistemului în perioadele de vârf de consum. Fără aceste rezerve, sistemul electroenergetic poate deveni instabil atunci când cererea de electricitate crește semnificativ.
Pentru a contracara aceste riscuri, Transelectrica S.A. a fost instruită să ia toate măsurile necesare pentru funcționarea Sistemului Electroenergetic Național. Strategia de intervenție include creșterea producției din toate sursele disponibile, asigurarea importurilor de energie sau, în caz extrem, reducerea consumului. Aceste proceduri sunt prevăzute în hotărârea oficială pentru a menține stabilitatea rețelei în condiții de aprovizionare limitată.
Datele tehnice indică faptul că debitul la secțiunea Baziaș va crește până la 4 noiembrie, atingând valoarea de 1550 m3/s. Totuși, această cifră rămâne mult sub mediile multianuale înregistrate în perioada relevantă. Pentru luna octombrie, media este de 3900 m3/s, în timp ce pentru luna noiembrie, media multianuală este de 4700 m3/s, confirmând deficitul de apă necesar pentru funcționarea optimă.
Gestionarea stării de alertă la Cernavodă este strâns legată de parametrii hidrologici ai Dunării, care influențează direct procesul de răcire al reactoarelor. Când debitul este insuficient, unitățile de producție nucleară nu pot opera la capacitate maximă, ceea ce obligă autoritățile să monitorizeze constant rezervele de putere. Acest scenariu impune o coordonare strictă între producători și operatorul sistemului pentru a evita întreruperile de furnizare.