Comisia Europeană a confirmat oficial acordarea unui termen suplimentar de un an pentru respectarea normelor privind emisiile de metan, însă această măsură de flexibilitate este aplicată exclusiv exportatorilor de combustibili fosili din afara blocului comunitar. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat această decizie în Parlamentul European, subliniind că obiectivul este reducerea presiunii asupra prețurilor la energie și evitarea unei crize de aprovizionare în perioada iernii viitoare.
Această marjă de timp vizează menținerea stabilității lanțurilor internaționale de aprovizionare, oferind un avantaj strategic livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Statele Unite și importurilor provenite din Orientul Mijlociu. În paralel, executivul european pregătește un dialog strategic privind rafinăriile europene pentru a diminua costurile și planifică măsuri destinate creșterii ponderei electricității în consumul total. Decizia vine după solicitări din partea Statelor Unite și ale aproape jumătății statelor membre UE de a revizui legislația, programată inițial să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
În contrast cu exportatorii externi, producătorii de energie din interiorul UE, precum OMV Petrom și Romgaz, rămân sub regimul actual de reglementare fără nicio amânare. Companiile românești sunt deja implicate în implementarea infrastructurii de monitorizare, raportare și verificare (MRV) a emisiilor de metan, fiind expuse unor sancțiuni severe în cazul neconformării. Orice abatere de la calendarul stabilit poate atrage amenzi masive, care în cazuri extreme pot ajunge până la 20% din cifra de afaceri a companiei.
Impactul financiar asupra producătorilor este semnificativ, având în vedere investițiile colosale necesare pentru achiziția de tehnologie și gestionarea costurilor operaționale. OMV Petrom aplică o Strategie 2030 cu un buget total de investiții de 11 miliarde de euro, dintre care 2,75 miliarde de euro sunt direcționate către proiecte cu emisii reduse de carbon. Pentru reducerea emisiilor de metan și captarea gazelor, costurile tehnologice estimate pentru fiecare producător român variază între 300 de milioane și peste un miliard de euro.
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a explicat la Dublin că această amânare nu reprezintă o diminuare a ambițiilor climatice, ci un pas condiționat pentru pregătirea statelor membre. Decizia a fost susținută și de președintele francez Emmanuel Macron, care a invocat riscurile juridice pentru importatori pe o piață energetică tensionată. Totodată, directorul AIE, Fatih Birol, a menționat că statele membre ar putea discuta despre eliberarea unor cantități suplimentare din rezervele strategice de petrol, deși aceasta nu este prioritatea principală a organizației.
Contextul energetic european este marcat de o gestionare atentă a stocurilor pentru a preveni crizele de aprovizionare. În luna martie, AIE a coordonat o intervenție istorică prin eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice de petrol. Până în prezent, statele membre au utilizat doar 20% din cantitățile alocate în cadrul acestei operațiuni, păstrând un rest de 80% pentru eventuale crize majore de aprovizionare cu motorină și alte produse petroliere în perioadele critice de iarnă.