Unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui din Bulgaria intră în perioada 8 octombrie 2026 într-o oprire programată pentru revizia anuală și reîncărcarea cu combustibil. Această decizie tehnică, care se va menține până la sfârșitul lunii noiembrie, reduce producția disponibilă cu aproximativ 1.000 MW. Evenimentul crește presiunea asupra sistemului energetic din România, în contextul în care consumul de electricitate tinde să se majoreze în orele de seară, iar producția internă nu acoperă întotdeauna cererea de energie.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), subliniază că momentul acestei opriri complică bilanțul energetic al regiunii. Retragerea temporară a capacității de la Kozlodui are loc într-o perioadă în care zilele se scurtează și temperaturile pot scădea, determinând un consum mai ridicat. România se confruntă cu o dependență crescută de importuri în momentele în care producția proprie este insuficientă pentru a satisface cererea de seară.
Riscul de a necesita importuri mai mari este accentuat de faptul că vecinii pot avea nevoi similare de energie în aceleași intervale orare. Dacă temperaturile scad simultan în România, Ungaria și Balcanii, cererea regională va crește masiv. În acest scenariu, dacă vântul este slab și există indisponibilități la alte centrale, surplusurile disponibile pentru export se reduc considerabil, făcând importul de energie mai scump și mai dificil de asigurat prin rețelele de transport.
Pentru a ilustra dimensiunea riscului, Dumitru Chisăliță propune un scenariu de lucru bazat pe un consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW. În această ipoteză de analiză, România ar avea nevoie de 2.700 MW din importuri. Dacă se pot atrage doar 2.500 MW, va exista o diferență de 200 MW care trebuie acoperită prin flexibilitate, producție suplimentară sau reducerea consumului, într-un context în care deficitul cumulat regional poate ajunge la 6.400 MW.
Din punct de vedere economic, scăderea producției disponibile în regiune poate determina creșterea prețurilor la energia electrică în orele de vârf. Când producția este limitată, piața recurge la alternative mai costisitoare, ceea ce crește cheltuielile de achiziție pentru furnizori. Deși prețurile nu cresc automat astăzi, acest cost al vulnerabilității poate fi reflectat în ofertele contractuale viitoare către consumatori, pe măsură ce riscul de aprovizionare crește.
Siguranța sistemelor electrice europene depinde de capacitatea de a menține rezerve pentru avarii neașteptate sau pierderi de legături de transport. În perioadele de vârf de consum, echilibrul dintre producție și cerere trebuie să permită funcționarea în condiții de siguranță, fără a opera la limite critice. Un bilanț energetic care funcționează la limită devine vulnerabil la prima defecțiune tehnică sau la schimbări meteorologice bruște.