Unitatea 6 a centralei nucleare Kozlodui este programată să intre astăzi, 8 octombrie 2026, în revizia anuală și în procesul de reîncărcare cu combustibil. Această oprire planificată va dura până la sfârșitul lunii noiembrie, moment în care revenirea la funcționare este prevăzută. Evenimentul reduce temporar producția disponibilă cu aproximativ 1.000 MW, afectând bilanțul energetic regional și capacitatea de export a Bulgariei.
Analiza semnată de Dumitru Chisăliță, președinte AEI, subliniază că retragerea acestui grup de energie survine într-un moment critic, pe măsură ce zilele se scurtează și temperaturile pot scădea. În astfel de condiții, consumul de seară crește, iar România depinde de importuri în orele în care producția internă nu acoperă cererea. Scăderea producției regionale poate face ca importul de energie să devină mai scump și mai dificil de asigurat.
Situația este complicată de profilurile de consum din regiune, unde Ungaria și Serbia prezintă cereri semnificative în orele de vârf. Dacă o perioadă de răcire afectează simultan România, Ungaria și Balcanii, cererea regională va crește masiv. În acest scenariu, dacă vântul este slab și există indisponibilități la alte centrale, surplusurile disponibile pentru export se reduc considerabil, punând presiune pe rețelele de transport.
Pentru a evalua riscul, s-a utilizat un scenariu de lucru bazat pe un consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW. În acest caz, România ar avea nevoie de 2.700 MW din importuri, iar o capacitate de atragere a energiei de doar 2.500 MW ar lăsa o diferență de 200 MW care trebuie acoperită prin flexibilitate sau reducerea consumului. Sistemul trebuie să mențină rezerve pentru eventuale avarii neașteptate.
Impactul principal al acestei situații este de natură economică, prin creșterea costurilor energiei în orele de vârf. Când producția disponibilă scade, piața recurge la alternative mai costisitoare, ceea ce crește cheltuielile de achiziție pentru furnizori. Deși facturile consumatorilor nu cresc imediat, costul vulnerabilității se poate reflecta în contractele viitoare, pe măsură ce riscul de aprovizionare crește în perioadele de presiune pe rețea.
Securitatea energetică depinde de capacitatea de a acoperi orele de vârf la un cost suportabil, nu doar de puterea instalată. În contextul actual, marja de siguranță poate deveni foarte mică în serile reci, în condiții de vânt slab și avarii suplimentare. Autoritățile au fost solicitate să prezinte un bilanț credibil care să includă producția disponibilă, importurile realizabile și măsurile de rezervă pentru gestionarea eventualelor crize de aprovizionare.