Evoluția sistemului energetic trebuie să fie planificată pe un orizont de 10-15 ani, integrând producția, stocarea și rețeaua pentru a răspunde unui consum care va deveni tot mai flexibil. Această perspectivă a fost expusă de Doina Vornicu, expert în domeniul energetic, în cadrul unei discuții organizate de CEC Bank pentru afacerile românești. Specialistul subliniază că simpla creștere a capacităților de producție nu mai este suficientă pentru stabilitatea actuală.
Doina Vornicu, care a ocupat funcții de conducere în cadrul CEZ România și CEZ Distribuție, explică faptul că un megawatt produs prin energie solară nu este echivalent cu un megawatt disponibil în orice moment. Din acest motiv, rețeaua trebuie proiectată în avans pentru a evita congestiile, nu ca o reacție la problemele apărute. Expertul menționează că investirile în baterii și stocare sunt esențiale, însă acestea nu pot înlocui infrastructura de rețea, fiind ambele componente complementare.
Deși în prezent se observă o perioadă de scădere a consumului de energie, cererea este anticipată să crească semnificativ prin procese precum electrificarea transportului sau a încălzirii. Acest nou volum de energie poate funcționa ca un rezervor de flexibilitate, permițând mutarea cererii în funcție de variațiile prețului. În acest context, industria și consumatorii casnici încetează să mai fie actori pasivi, devenind participanți activi care își gestionează consumul pentru a evita orele cu prețuri ridicate.
Fenomenul prosumatorilor contribuie la această schimbare, oferind o nouă dinamică sistemului prin flexibilizarea comportamentului de consum. Un exemplu relevant este Distribuție Oltenia, care deține cea mai mare comunitate de prosumori din România și găzduiește prima cooperativă de energie. Prin astfel de comunități, surplusul de energie sau necesarul de consum pot fi gestionate mult mai eficient, oferind o stabilitate suplimentară întregului sistem energetic național.
O provocare majoră în procesul de transformare rămâne însă asigurarea unei forțe de muncă calificate, capabile să implementeze noile tehnologii. Deși procesul de recrutare este în prezent dificil, există un optimism legat de deschiderea operatorilor de distribuție față de atragerea tinerilor specialiști. Doina Vornicu exprimă încrederea că sistemul va reuși să găsească resursele umane necesare pentru a susține tranziția energetică pe termen lung.
Transformarea energetică în România se încadrează într-un context de schimbări structurale ale pieței, unde eficiența consumului și gestionarea infrastructurii sunt critice. Pe măsură ce tehnologiile de stocare și rețelele inteligente devin standard, capacitatea de a integra surse variabile va determina reziliența economică a țării. Această evoluție necesită atât investiții masive în infrastructură, cât și o adaptare rapidă a cadrelor profesionale din sectorul energetic.