Prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii din România este puțin probabil să scadă în perioada următoare, conform declarațiilor făcute de Mihnea Cătuți, directorul executiv al Energy Policy Group (EPG). Această perspectivă negativă privind scăderea costurilor este însoțită de o analiză a structurii prețurilor și a modului în care România gestionează diferențele dintre consumatorii casnici și cei industriali.
Mihnea Cătuți a subliniat că mediul actual nu este propice pentru electrificarea economiei, deoarece România este unul dintre puținele state din Uniunea Europeană unde prețul energiei electrice plătit de consumatorul casnic este similar cu cel achitat de consumatorul industrial. În alte țări europene, precum țările scandinave sau Spania, raportul dintre aceste categorii de consumatori este de trei la unu sau chiar de patru la unu. Specialistul susține că subvenționarea consumatorilor vulnerabili este necesară, însă paradigma actuală de a încerca satisfacerea tuturor categoriilor de consumatori în același timp blochează dezvoltarea.
În ceea ce privește contextul european, directorul EPG a menționat că nu există perspective de reducere a prețului la energie decât pe termen mediu, în cel mai bun caz. Această evoluție depinde de materializarea investițiilor în producție, care vor influența prețurile pe viitor. Totodată, necesitatea de a investi masiv în rețele va menține tarifele ridicate, iar componenta de taxe și accize este afectată de subvenții și de probleme bugetare care împiedică reducerea prețului la nivel general.
Analiza sectorului energetic evidențiază și o diferență semnificativă în ceea ce privește consumul final de energie. În România, energia electrică reprezintă doar 16% din consumul final de energie, ceea ce plasează țara pe penultimul loc în Europa, unde media este de 23%. Deși România are o țintă ambițioasă de 46% pentru anul 2040, distanța față de acest obiectiv este încă foarte mare, necesitând o orientare strategică către industria grea.
Mihnea Cătuți a punctat faptul că industria rămâne un pilon esențial, menționând că valoarea adăugată brută din sectorul industrial în România este mai mare ca procent din PIB decât în Germania. În contextul revizuirii EU ETS, există posibilitatea unor mecanisme care să reducă presiunea asupra industriei, precum Industrial Decarbonisation Bank sau prelungirea Fondului pentru Modernizare. România trebuie să fie activă în negocieri pentru a asigura alocări suficiente pentru regiune.
Evoluția piețelor de energie și a costurilor de producție este strâns legată de capacitatea de investiții în infrastructură și de politicile fiscale aplicate la nivel național și european. În prezent, presiunea pe componenta prețului energiei este în creștere, ceea ce limitează marjele de manevră pentru o scădere rapidă a tarifelor finale pentru publicul larg, în condițiile actualelor constrângeri bugetare și de infrastructură.