Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu a depus la Parlament programul de guvernare pentru perioada 2026–2028, care pune accent pe securitatea energetică. Planul prevede investiții semnificative în producția de energie, capacități de stocare și modernizarea rețelelor electrice, cu scopul de a acoperi o parte mai mare din consumul național din resurse proprii. Executivul urmărește reducerea dependenței de importurile scumpe de energie electrică până la sfârșitul anului 2028 prin dezvoltarea producției interne.
În ceea ce privește producția de energie, Guvernul propus de Luca Niculescu intenționează să pună în funcțiune peste 5.000 MW de capacități noi până la sfârșitul anului 2027. Din totalul de aproximativ 5.800 MW prevăzuți în program, 3.600 MW ar urma să fie generați din surse regenerabile, în timp ce restul de 2.200 MW ar urma să provină din centrale pe gaze naturale, vizând în principal unitățile de la Mintia și Iernut. Guvernul va publica lista proiectelor și va prezenta stadiul acestora la fiecare șase luni.
Un pilon central al strategiei este exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz. Guvernul estimează că producția va înceia în prima jumătate a anului 2027, ajungând la aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze pe an. Aceste resurse vor fi utilizate pentru necesarul intern, producerea de energie, industria petrochimică și fabricarea îngrășămintelor, surplusul fiind destinat exportului. Programul prevede și un nou cadru al redevențelor pentru exploatarea resurselor naturale.
Sectorul stocării și al energiei nucleare beneficiază de ținte clare, Guvernul propunând un portofoliu de aproximativ 4.500 MW de capacități de stocare până în 2028. Proiecte hidroenergetice precum Tarnița-Lăpuștești și Frasin-Pângărați sunt menționate în acest context. În sectorul nuclear, este prevăzută retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, pentru care Banca Europeană de Investiții a aprobat o finanțare de 800 de milioane de euro. Pentru Unitățile 3 și 4, se vor finaliza procedurile privind ajutorul de stat la Comisia Europeană.
Modernizarea infrastructurii electrice include un plan pentru perioada 2026–2035 ce cuprinde 117 lucrări, dintre care 25 sunt proiecte complet noi. Guvernul propune dezvoltarea legăturilor electrice cu Ungaria și Bulgaria, precum și reducerea cu 30% a duratei medii de racordare la rețea. Pentru termoficare, sunt prevăzute sume de 590 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, plus 450 de milioane de euro pentru eficiență și un program de 300 de milioane de euro derulat cu Banca Mondială. De asemenea, se va finaliza transferul ELCEN către Municipiul București.
Evoluția acestor investiții energetice se înscrie într-un context de reevaluare a capacităților de producție naționale, unde proiectele precum Neptun Deep sunt văzute ca elemente critice pentru industria românească. În timp ce parcurile fotovoltaice de la Complexul Energetic Oltenia sunt planificate pentru 2027, retragerea centralelor pe cărbune va respecta un calendar convenit cu Comisia Europeană, fiind monitorizat și reevaluat semestrial de către autorități pentru a asigura siguranța alimentării.