Aproximativ 130 de milioane de persoane la nivel global riscă să intre în sărăcie în cursul acestui an, avertizează Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Această situație ar putea apărea dacă majorările de preț la nivelul energiei și alimentelor vor fi transferate integral către consumatori. Riscul este amplificat de costurile ridicate ale finanțării și de incidența fenomenului climatic El Niño, care pune presiune pe producția agricolă globală.
Alexander De Croo, administratorul PNUD și fost prim-ministru al Belgiei, a subliniat că numeroase economii în curs de dezvoltare nu au reușit să își refacă rezervele după pandemia de COVID-19. Aceste state sunt obligate să gestioneze crize succesive, deși dispun de resurse bugetare tot mai limitate. Guvernelor le este dificil să echilibreze necesitatea de a proteja populația prin subvenții cu necesitatea de a finanța dezvoltarea pe termen lung.
Subvențiile oferite pentru a atenua impactul scumpirii hidrocarburilor, cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu, generează presiuni masive asupra bugetelor publice. Alexander De Croo a declarat, în marja reuniunilor Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale de la Bangkok, că trecerea de la o criză la alta complică situația, comparând procesul cu necesitatea de a repara un acoperiș în timp ce casa arde. Multe state au fost forțate să reducă ajutoarele, riscând astfel apariția unor tensiuni sociale.
Regiunile Asia de Sud și de Est, alături de Africa Subsahariană, sunt identificate ca fiind cele mai vulnerabile în fața acestor schimbări. În aceste zone, creșterea prețurilor la combustibili poate duce la majorarea costurilor de transport și producție, în timp ce prețurile la alimente reduc puterea de cumpărare. Fenomenul El Niño ar putea agrava inflația prin perioade prelungite de secetă între noiembrie și februarie, afectând recoltele din Asia, Africa și America Latină.
Costurile de finanțare au crescut semnificativ din cauza dobânzilor mai mari din economiile avansate, afectând accesul la capital al țărilor în curs de dezvoltare. Cheltuielile medii cu dobânzile au ajuns la aproximativ 9,5% din veniturile publice ale acestor state, un nivel de peste trei ori mai mare decât cel din țările cu venituri ridicate. Aceasta este cea mai înaltă valoare înregistrată în ultimii 25 de ani, limitând investițiile în sănătate sau educație.
Instabilitatea prețurilor la energie și alimente este un factor critic în economia globală, influențând direct indicatorii de inflație și puterea de cumpărare. În contextul volatilității piețelor, guvernelor le este tot mai greu să mențină echilibrul fiscal fără a compromite investițiile în infrastructură sau în energie regenerabilă, elemente esențiale pentru reziliența economică pe termen lung.