Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat că, pe baza prognozelor actuale, unul dintre reactoarele nucleare ale Centralei de la Cernavodă ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie. Această estimare vine într-un moment în care funcționarea unităților de la Cernavodă a fost afectată de nivelul scăzut de debit al Dunării. Oficialul a menționat că, dacă trendurile și prognozele actuale se confirmă, procesul de pornire a reactorului poate avea loc la această dată.
Problema care cauzează oprirea reactoarelor este cunoscută de aproximativ 23 de ani, de când a apărut prima situație similară în anul 2003. Dumitru Chisăliță a descris situația ca fiind un „strigător la cer”, subliniind că, în decursul acestor două decenii, nu s-au realizat acțiuni care să rezolve definitiv dependența de debitul Dunării. Deși o comisie interministerială a stabilit anterior diverși pași tehnici, ministrul a recunoscut că implementarea acestora a stagnat.
Lipsa de progres a fost cauzată de faptul că măsurile luate nu au avut rezultatele scontate, iar procesul de implementare a fost descris de Dumitru Chisăliță ca fiind unul în care lucrurile au „înghețat”. Deși comisia a stabilit pași concreți care ar fi trebuit urmați, acțiunile nu au dus la rezolvarea crizei de apă. Ministrul a anunțat că va merge în perioada următoare la Cernavodă pentru a evalua situația direct la fața locului.
Soluția tehnică identificată pentru asigurarea debitului necesar răcirii reactoarelor presupune devierea unei părți din apa Dunării către brațul Bala. Dumitru Chisăliță a declarat că va urmări realizarea lucrărilor necesare pentru a preveni astfel de incidente, incluzând și pregătirea infrastructurii pentru viitoarele reactoare 3 și 4. Această intervenție este considerată esențială pentru a garanta stabilitatea energetică a centralei pe termen lung.
Oprirea reactoarelor a generat consecințe economice negative, atât pentru compania care gestionează centrala, cât și pentru economia României. Din cauza indisponibilității energiei nucleare, țara a fost nevoită să importe electricitate la prețurile pieței, pierzând astfel capacitatea de vânzare a propriului produs. Ministerul Energiei a precizat că, în acest moment, nu deține un calcul exact al pierderilor financiare generate de această situație.
Sectorul energetic român depinde în mod critic de capacitatea de producție a Centralei de la Cernavodă pentru menținerea echilibrului între cerere și ofertă. În contextul fluctuațiilor de preț la piețele de energie și al necesității de a reduce dependența de importuri, stabilitatea debitului Dunării rămâne un factor de securitate națională. Gestionarea resurselor de apă pentru răcirea reactoarelor este o componentă vitală a infrastructurii de bază a țării.