România are șanse reale de a redeveni exportator net de electricitate până în anul 2027 și de a se apropia de independența energetică. Această evoluție depinde de finalizarea proiectelor hibride, funcționarea centralelor pe gaze de la Mintia și Iernut, precum și de extracția gazelor din Marea Neagră. Succesul acestor demersuri este condiționat de respectarea calendarului de implementare și de capacitatea rețelei de transport de a gestiona noile fluxuri de energie.
Sistemul energetic național traversează în prezent o perioadă dificilă, fiind sub alertă încă din 1 august. Cele două reactoare de la Cernavodă, care generează aproximativ o cincime din electricitatea țării, sunt oprite de aproape trei luni din cauza debitului scăzut al Dunării. Seceta a afectat capacitatea de răcire a centralelor nucleare și a redus semnificativ producția hidrocentralelor, generând astfel un gol în furnizarea energiei care a dus la creșteri bruște ale prețurilor pe piață.
O soluție pentru stabilizarea sistemului este noua centrală din ciclu combinat de la Mintia, construită de Mass Global. Proiectul are o capacitate de 1.700 de megawați și o investiție de circa 1,4 miliarde de euro. Prima turbină a început să transmită energie pe 15 octombrie, iar până la finalul anului se estimează că vor fi disponibile 1.000 de megawați. Această capacitate ar reprezenta aproape 12% din totalul funcțional actual al sistemului energetic românesc.
Ministerul Energiei urmărește conectarea a 5.800 de megawați noi de producție până la sfârșitul anului 2027, combinând sursele regenerabile cu cele care funcționează indiferent de condițiile meteo. O schimbare de strategie importantă este menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune până când capacitățile noi vor putea prelua sarcina lor. De asemenea, se pune accent pe proiectele eoliene offshore din Marea Neagră și pe dezvoltarea sistemelor de stocare prin baterii și hidrocentrale cu acumulare prin pompaj.
Dezvoltarea parcurilor fotovoltaice a fost rapidă, numărul prosumatorilor depășind 300.000 la începutul acestui an, cu o capacitate instalată de 3.400 de megawați. Totuși, infrastructura de transport rămâne un punct critic, deoarece doar 41% dintre proiectele cu aviz tehnic au fost conectate în termen de un an și jumătate. Transelectrica are un plan de investiții de peste 2 miliarde de euro pe zece ani pentru a asigura transportul și stocarea energiei, elemente esențiale pentru echilibrul pieței.
Problema debitului scăzut al Dunării și impactul asupra centralelor nucleare este o temă recurentă în gestionarea securității energetice. De peste două decenii, riscul ca nivelul scăzut al apei să afecteze funcționarea reactoarelor de la Cernavodă este cunoscut, însă soluțiile tehnice pentru a preveni repetarea acestor situații în perioadele de secetă rămân o prioritate pentru autorități și pentru stabilitatea furnizării de curent.
Proiectele hibride, precum cel de la Ogrezeni dezvoltat de Enery, pot schimba echilibrul prin combinarea panourilor fotovoltaice cu stocarea în baterii. Această abordare permite utilizarea energiei produse la prânz și distribuția ei în orele de vârf de seară, reducând dependența de importuri scumpe. Stabilizarea prețurilor prin creșterea producției interne poate ajuta la reducerea inflației și la oferirea unei stabilități economice mai mari pentru industrie și consumatori.