Indisponibilitatea reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă pune o presiune semnificativă asupra Sistemului Energetic Național, generând incertitudini privind asigurarea consumului de electricitate. Autoritățile monitorizează constant situația, în special în orele de seară, când cererea de energie atinge niveluri ridicate. Deși până în prezent s-a reușit evitarea restricțiilor pentru marii consumatori industriali, echilibrul pieței de electricitate rămâne fragil din cauza lipsei celor două unități de producție.
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a avertizat că această situație pune sub semnul întrebării stabilitatea sistemului în perioadele de vârf de consum. Repornirea reactoarelor nu poate fi stabilită încă într-un calendar cert, deoarece decizia depinde direct de evoluția nivelului apei în Dunăre și de evaluările tehnice de siguranță. Specialiștii de la Apele Române, Administrația Națională de Meteorologie și Nuclearelectrica analizează datele pentru a determina momentul optim de reluare a funcționării.
Ministerul Energiei a respins orice suspiciune privind un incident de securitate nucleară care ar fi putut cauza oprirea unităților. Cristian Bușoi a precizat că au fost aplicate proceduri stricte de siguranță și că funcționarea centralei nu a fost amenințată de scenarii extreme. Problema principală este de natură tehnică și legată de condițiile necesare funcționării sigure, iar anunțarea unui termen prematur ar putea influența negativ deciziile comerciale ale traderilor și furnizorilor de energie.
Riscurile sunt amplificate de contextul regional, în care sunt programate lucrări de mentenanță la diverse capacități de producție și infrastructură energetică. Cristian Bușoi a amintit că, în luna septembrie, suprapunerea lucrărilor la centralele nucleare din Franța și la interconectoare a generat deja tensiuni în sistemul energetic. În astfel de momente, capacitatea de import și disponibilitatea energiei pe piețele vecine devin factori critici pentru echilibrarea consumului intern și menținerea prețurilor stabile.
Pentru a reduce vulnerabilitatea sistemului, autoritățile subliniază necesitatea accelerării investițiilor în rețelele de transport și distribuție, nu doar în producție. Este considerată esențială dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, în special pentru a gestiona variațiile producției din surse regenerabile, precum energia solară sau eoliană. Ministerul Energiei pune accent pe flexibilitatea sistemului și pe rolul gazelor naturale, menționând că proiectul Neptun Deep va aduce noi resurse necesare securității energetice.
Evoluția pieței de energie este strâns legată de capacitatea de gestionare a cererii în perioadele de secetă sau de mentenanță a infrastructurii. În România, gestionarea acestor perioade de indisponibilitate a capacităților de bază, precum cele nucleare, necesită o coordonare atentă între producători și operatorii de sistem pentru a evita limitarea consumului industrial.