Costul încălzirii locuințelor pentru consumatorii din România ar putea suferi o creștere de peste 10%, pe fondul presiunii exercitate asupra prețurilor gazelor naturale. Această evoluție este determinată de discrepanța dintre prețurile de pe piețele europene și cele reglementate intern, precum și de faptul că schema de plafonare a prețurilor este programată să se încheie în martie 2027. Situația pune sub semnul întrebării stabilitatea cheltuielilor pentru gospodăriile care utilizează centrale individuale sau sisteme de termoficare.
Pe piețele europene, prețul gazelor este sub presiune din cauza conflictului militar din Ucraina și a tensiunilor din Orientul Mijlociu, care afectează oferta. Contractul cu scadența noiembrie pe piața Dutch TTF a înregistrat o creștere de 162,9% în acest an, ajungând la 72,5 EUR/MWh. La Viena, la CEGH, valoarea pentru același contract cu scadența noiembrie este de 73,4 EUR/MWh, în timp ce prețul pentru ziua următoare a închis sesiunea la 74,15 EUR/MWh.
În România, prețul la nivel de producător pentru consumatorii casnici este de 110 lei pe MWh, însă, după includerea costurilor de transport, distribuție și a taxelor, prețul final ajunge la 310 RON/MWh, respectiv 0,31 RON/kWh. Totuși, furnizorul Engie a notificat clienții despre o ajustare a prețului începând cu luna noiembrie la peste 0,34 lei/kWh. Dacă prețul reglementat ar include costurile de import, de peste trei ori și jumătate mai mari decât producția internă, precum și costurile de înmagazinare, acesta ar putea depăși pragul actual.
O etapă intermediară de pregătire a consumatorilor ar putea fi reprezentată de noile propuneri de preț, care ar putea atinge 0,3462 lei/kWh. Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, subliniază că, în absența unor măsuri administrative, alinierea la piețele europene ar putea deveni o povară considerabilă pentru cetățeni începând cu aprilie 2027. În acest context, intrarea în producție a proiectului Neptun Deep, așteptată în semestrul I al anului viitor, ar putea furniza 8 miliarde de mc de gaz pe an.
Producția internă ar putea acoperi necesarul populației și al industriei, oferind o stabilitate necesară. În sezonul de iarnă 2025–2026, consumul total în România a fost de 6,46 miliarde de metri cubi, iar Transgaz estimează că în sezonul următor acesta va crește cu 0,8-1 miliard de metri cubi. Deși prețurile sunt volatile, un scenariu de lucru favorabil ar putea menține prețul intern sub cel european, dacă producția locală va crește semnificativ în primele trimestre.
Evoluția consumului de energie în România este strâns legată de infrastructură și de capacitatea de producție. Estimările Transgaz indică o creștere a cererii odată cu pornirea centralei de la Mintia și extinderea rețelelor de distribuție. Chiar și cu un aport de 4-5 miliarde de metri cubi dinspre Marea Neagră, se estimează că consumul va putea fi acoperit, lăsând cantități disponibile și pentru exportul de energie.