Închiderea reactoarelor 1 și 2 de la centrala nucleară Cernavodă generează o presiune semnificativă asupra Sistemului Energetic Național, a declarat Cristian Bușoi, secretarul de stat la Ministerul Energiei. Demnitarul a clarificat faptul că nu au existat incidente de securitate nucleară, ci doar aplicarea unor proceduri administrative stricte stabilite de CNSU. Deși situația a declanșat măsuri de monitorizare, acestea au fost departe de orice scenariu care ar fi pus în pericol funcționarea centralelor sau siguranța populației.
Lipsa celor două reactoare afectează adecvarea sistemului, în special în timpul orelor de seară, când cererea de energie este ridicată. Cristian Bușoi a menționat că, până în prezent, România a reușit să evite limitarea consumului la marii utilizatori industriali, deși cadrul legal pentru scenarii teoretice a fost pus în practică. Deși piața regională de energie pare stabilă, secretarul de stat a subliniat că România are nevoie de redeschiderea celor două unități de la Cernavodă cât mai urgent posibil.
Echilibrul energetic regional este descris ca fiind fragil, existând riscuri legate de lucrările de mentenanță din alte regiuni. Cristian Bușoi a indicat faptul că marile economii din Vest pot genera o presiune prin cereri excepționale, așa cum s-a întâmplat în septembrie, când mentenanța la centralele nucleare din Franța și lucrările la interconectoare au creat dificultăți. Din acest motiv, redeschiderea reactoarelor este critică pentru a preveni suprapunerea unor situații de criză în rețeaua națională.
Momentul exact al redeschiderii nu poate fi anunțat public pentru a evita speculațiile de pe piață. Cristian Bușoi a explicat că orice comunicat oficial influențează deciziile furnizorilor, traderilor și producătorilor de energie, generând strategii de business care pot destabiliza piața. În prezent, experții de la Nuclearelectrica, Apele Române și ANM rămân rezervați, deoarece prognozele lor au fost infirmate de o perioadă de secetă mult mai lungă decât s-a anticipat inițial.
Decizia finală privind reluarea funcționării va aparține exclusiv specialiștilor, care au independență totală în evaluarea siguranței echipamentelor. Ministerul Energiei urmărește o direcție de decarbonizare prin investiții masive în surse regenerabile, precum solar, vânt și hidro, susținute de fonduri europene precum PNRR sau Fondul de Modernizare. Pe lângă producție, o prioritate pentru următorul exercițiu financiar va fi creșterea capacității grid-ului, vizând sistemele de transport și distribuție pentru a acomoda noile surse de energie.
Evoluția piețelor de energie și a resurselor de combustibil rămâne un subiect de monitorizare constantă pentru stabilitatea economică. În contextul volatilității piețelor globale, securitatea aprovizionării cu gaz natural și dezvoltarea infrastructurii de stocare sunt elemente esențiale pentru autonomia energetică. România se concentrează pe utilizarea gazului natural atât pentru producția de electricitate, cât și pentru aplicații industriale, în așteptarea finalizării proiectului Neptun Deep.