Prețul energiei electrice în Piața pentru Ziua Următoare (PZU) a ajuns astăzi la 255 de euro/MWh, reprezentând al doilea cel mai mare preț din Europa. Această valoare este de peste trei ori mai mare decât prețul de pe piața din Germania, care este cea mai mare piață europeană. Situația este influențată direct de decizia Bulgariei de a opri un reactor nuclear de 1.000 MW de la Kozlodui pentru o revizie programată.
În România, prețul mediu din PZU a fost de 1.365 de lei/MWh vineri, înregistrând o creștere de 22% față de nivelul de ieri. Din punct de vedere orar, volatilitatea este extremă, iar prețurile pe intervale de 15 minute nu au scăzut sub pragul de 800 de lei/MWh, nici măcar în timpul zilei când producția fotovoltaică este activă. Seara, prețurile au crescut semnificativ, atingând peste 2.300 de lei/MWh.
Contextul energetic național este marcat de o serie de dificultăți care pun presiune pe stabilitatea pieței. Centrala de la Cernavodă este oprită, iar producția hidroelectrică este redusă din cauza secetei și a debitului extrem de mic al Dunării, ceea ce implică o scădere a rezervelor din lacuri. În plus, numărul de ore cu soare este în scădere, capacitatea de stocare rămâne redusă, iar singurul factor pozitiv este creșterea producției eoliene.
Importul de energie electrică pentru acoperirea consumului este sub presiune din cauza opririi grupului de la Kozlodui, care va fi repornit abia la finalul lunii noiembrie. Această situație accentuează fragmentarea pieței europene, unde se observă o diviziune între vestul continentului, cu prețuri mici datorate eolianului, nuclearului și fotovoltaicelor din zona iberică, și estul, unde prețurile sunt mari. În est, reducerea componentelor hidro și nucleare forțează utilizarea centralelor pe gaz, care sunt mult mai scumpe.
Efectul de neuniformizare a prețurilor este vizibil chiar între piețele vecine, în ciuda mecanismelor de cuplare europene. De exemplu, în timp ce în Cehia prețul a fost de 98 de euro/MWh, în Slovacia acesta a ajuns la 222 euro/MWh. Această disparitate reflectă dificultățile de generare din zona estică, unde mixul energetic este dominat de surse cu costuri ridicate în condițiile actuale de producție.
Seceta actuală afectează direct capacitatea de generare a Hidroelectrica, context în care profitul estimat pentru anul 2026 este prognozat cu o scădere de 16%. Această perioadă de temperaturi ridicate și debit scăzut al apelor afectează rezervele din lacuri, limitând contribuția hidroelectrică la mixul energetic național și forțând piața să se bazeze pe surse de energie mai costisitoare.