Prețul mediu al gazului natural cu livrare în aceeași zi a înregistrat marți un nivel istoric de 404,7 lei/MWh. Această evoluție reprezintă o creștere semnificativă față de perioada anului trecut, când prețul mediu zilnic era de aproximativ 165 lei/MWh, adică de aproape 2,5 ori mai mic. În vârful zilei, o cantitate de 2,8 GWh a fost tranzacționată la un preț de 420 lei/MWh, în timp ce volumul total tranzacționat a ajuns la 46,8 GWh.
Pe piața intrazilnică, prețurile au urcat la 407,9 lei/MWh, depășind pragul de 400 lei/MWh raportat anterior. Această presiune este accentuată de un dezechilibru în fluxurile de gaze, România livrând 5,6 milioane mc către vecini, dintre care 2,6 milioane mc către Republica Moldova și 3 milioane mc către Ungaria, în condițiile în care din Bulgaria au intrat doar 2,2 milioane mc. Ca urmare, cantitatea injectată în depozite a scăzut de la nivelurile de 14-15 milioane mc la doar 6 milioane mc.
Situația stocurilor de gaze este critică, România având înmagazinați 26,8 TWh, ceea ce reprezintă 79,2% din capacitate. Această cifră este cu peste 4 TWh mai mică decât în aceeași dată a anului trecut, când depozitele conțineau 30,9 TWh, echivalentul a 91,9% din capacitate. La nivel european, volumul total stocat este de 792 TWh, adică 69,9% din capacitate, fiind cu 137 TWh sub nivelul înregistrat în anul precedent.
Producătorii Romgaz și OMV Petrom avertizează că producția internă disponibilă la prețul reglementat de 110 lei/MWh va scădea drastic. În 2026, cantitățile vor fi de circa 32 TWh, față de 52 TWh în 2025, ceea ce înseamnă o diferență de aproape 20 TWh. Această cantitate suplimentară trebuie achiziționată de furnizori de pe piața liberă la un preț de patru ori mai mare decât cel reglementat, impactând direct facturile consumatorilor casnici și centralele termice.
Frank Neel, șeful diviziei de gaze și energie la OMV Petrom, a subliniat volatilitatea prețurilor și dificultatea de a anticipa evoluția iernii. El a menționat că prețurile ridicate sunt cauzate de faptul că injectarea în depozite se face la costuri mari, ceea ce se va resimti în sezonul rece. De asemenea, procesul de înmagazinare a avansat mult sub media ultimilor cinci ani, din cauza valurilor de căldură care au încetinit procesul.
Contextul geopolitic rămâne un factor de risc major pentru stabilitatea energetică, având în vedere conflictul dintre Rusia și Ucraina. Instabilitatea din regiune influențează direct fluxurile de aprovizionare și prețurile pe piețele europene. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, avertizează că, începând cu toamna anului 2026, România va intra într-o perioadă în care vulnerabilitățile energetice, economice și climatice se vor alimenta reciproc.