Prețurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici din România nu vor mai reveni la nivelurile actuale, conform unei analize prezentate de Alexandru Ciocan, cercetător în cadrul Energy Policy Group. Deși se estimează că în mijlocul anului următor piața ar putea ajunge la prețuri mai competitive și mai ușor de gestionat, acestea vor rămâne semnificativ mai mari decât pragul de 22 de euro pe megawatt-oră observat în prezent la consumatorul casnic.
Analiza subliniază faptul că piața va trece printr-un spike de preț în cursul acestui an. Alexandru Ciocan a menționat că dificultatea de a vorbi despre competitivitate este accentuată de discrepanța dintre bursa din Olanda și cea din Statele Unite ale Americii. În prezent, prețul de pe bursa europeană este de zece ori mai mare decât cel de pe bursa din Statele Unite ale Americii, fapt ce pune industria europeană într-o poziție economică dificilă.
România deține un avantaj strategic față de alte state europene, fiind una dintre puținele țări care urmează să aducă pe piață cantități noi și importante de gaze naturale. Alexandru Ciocan a declarat că, în afară de România, nu îi vine în minte nicio altă țară care să investească în dezvoltarea de resurse noi de gaze naturale. România ar putea deveni o situație aproape singulară în Uniunea Europeană, având o producție nouă și consistentă începând de anul viitor.
Există însă o provocare majoră privind modul în care aceste resurse vor fi utilizate în economia locală. Miza principală constă în decizia de a direcționa gazul către consumul în gospodării sau către industrie și producția de energie. România trebuie să decidă dacă va finanța și va sprijini atât infrastructura de gaz, cât și cea de energie electrică, deoarece menținerea ambelor rețele impune decizii strategice privind investițiile.
O problemă critică este legată de gestionarea rețelelor de distribuție în contextul tranziției energetice. Dacă numărul de consumatori de gaze scade, costurile de transport și de distribuție vor fi împărțite între mai puțini clienți, ceea ce ar putea duce la majorarea acestora. România se află într-un punct de decizie, fiind obligată să aleagă unde merită păstrată infrastructura de gaze și unde aceasta poate fi înlocuită prin procesul de electrificare.
În cadrul Uniunii Europene, gazul natural a fost tratat în ultimii ani ca un combustibil de tranziție, ceea ce a dus la o reducere a investițiilor în noi zăcăminte. Această abordare generală a influențat capacitatea de producție a multor state membre, însă România rămâne o excepție prin perspectiva creșterii producției proprii de resurse naturale.