Piețele energetice internaționale au înregistrat marți, 20 octombrie, o presiune sporită a prețurilor, pe fondul incertitudinilor legate de stabilitatea aprovizionării. Petrolul Brent, care servește drept referință pentru piețele globale, s-a tranzacționat în jurul valorii de 110 dolari pe baril înainte de deschiderea burselor europene. În același interval, petrolul american WTI a depășit pragul de 104 dolari pe baril pentru contractele cu livrare prevăzute pentru luna următoare.
Deși fluxurile de petrol brut din regiunea Golfului Persic au revenit la aproximativ 80% din nivelurile de dinaintea conflictului cu Iranul, prețurile nu au scăzut. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a confirmat această parțială recuperare a volumelor, însă analiștii de la ING menționează că o primă de risc majoră este inclusă în cotații. Această primă reflectă temerile privind noi perturbări ale transporturilor maritime, în special posibilitatea unor atacuri iraniene în zona strategică a Strâmtoarei Ormuz.
Costurile transportului maritim reprezintă un alt factor critic care menține presiunea asupra pieței, tarifele pentru petroliere atingând niveluri record. Această situație face livrarea petrolului către rafinării mult mai scumpă. Statele Unite analizează posibilitatea de a permite vânzarea unor petroliere aflate sub sancțiuni pentru a le readuce în circuitul legal. Analistii de la ING subliniază însă că nu este clar cât de repede ar putea influența această măsură prețurile sau câte nave ar reintra efectiv în comerț.
Tensiunile geopolitice afectează sever și piața gazelor naturale, contractele futures de la hubul olandez TTF situându-se aproape de 88 de euro/MWh. În Asia, prețul gazului natural lichefiat (GNL) a ajuns la 30,4 dolari pentru un milion de unități termice britanice, cel mai înalt nivel din decembrie 2022. Acest salt de preț a fost amplificat de un incident raportat în apropierea Yemenului, unde autoritatea UKMTO a anunțat că un petrolier de GNL a fost atacat cu focuri de armă de pe o ambarcațiune mică.
Evoluția acestor indicatori are implicații directe pentru economia României, influențând costurile de import ale produselor petroliere și prețul gazelor pe piața europeană. Menținerea petrolului la 110 dolari pe baril poate exercita presiuni asupra prețurilor carburanților, depinzând de cursul valutar, fiscalitate și costurile comerciale. Totodată, prețurile mai mari la gaze pot crește costurile de aprovizionare pentru companii și anum certaini consumatori, deși creșterile nu se vor reflecta automat și în proporții identice în facturile consumatorilor români.
Instabilitatea piețelor energetice se manifestă și prin scăderi pe principalele burse de valori la deschiderea ședinței de marți. Indicele FTSE 100 de la Londra și CAC 40 de la Paris au înregistrat pierderi de aproximativ 0,2%, în timp ce DAX de la Frankfurt a scăzut cu peste 0,4%. În Asia, scăderile au fost mai accentuate, cu indicele Nikkei 225 din Japonia coborând cu 1,3%, iar Kospi din Coreea de Sud înregistrând un declin de peste 3,7%, pe fondul preocupărilor legate de evaluările tehnologice și costurile investițiilor în inteligența artificială.