Prima turbină pe gaz din cadrul noii centrale electrice de la Mintia a fost pusă în funcțiune joi, marcând un progres semnificativ în dezvoltarea proiectului energetic din județul Hunedoara. Anunțul a fost făcut de premierul interimar Ilie Bolojan, care a calificat acest moment ca fiind o etapă tehnică esențială pentru una dintre cele mai importante investiții energetice realizate în România în ultimii ani.
Proiectul de la Mintia, care este construit pe locul fostei termocentrale pe cărbune, beneficiază de o investiție privată de peste 1,2 miliarde de euro. În luna iunie, lucrările la acest complex energetic erau finalizate în proporție de peste 80%, iar pe data de 15 iunie, instalațiile necesare pentru racordarea turbinei la rețea au fost puse sub tensiune. Această succesiune de evenimente tehnice pregătește terenul pentru livrarea energiei.
Următorii pași prevăd finalizarea testelor de funcționare, sincronizarea completă cu rețeaua și furnizarea primilor megawați în Sistemul Energetic Național. Centrala va dispune de două turbine pe gaz care vor genera împreună aproximativ 1.100 MW. Ulterior, prin finalizarea ciclului combinat, capacitatea instalată totală a întregii centrale va ajunge la circa 1.700 MW, consolidând infrastructura de producție locală.
Noua capacitate de producție va avea un rol strategic în consolidarea siguranței energetice a țării, reducând necesitatea importurilor de energie. Ilie Bolojan a subliniat că acest proiect va permite o acoperire mai eficientă a consumului în perioadele critice, în special în timpul serii și în sezonul de iarnă. De anul viitor, împreună cu centrala de la Iernut, aceste noi capacități pe gaz vor întări stabilitatea sistemului.
Premierul interimar a solicitat continuarea colaborării strânse între toate instituțiile implicate în proces, pentru a asigura parcursul etapelor următoare fără întârzieri suplimentare. Ilie Bolojan a menționat că România are nevoie de capacități noi de producție și de infrastructură modernă, subliniind că fiecare etapă finalizată la Mintia reprezintă un pas concret către obiectivele de dezvoltare energetică ale țării.
Tranziția de la vechile unități de producție pe cărbune către tehnologii pe gaz reprezintă o componentă centrală a modernizării sistemului energetic național. Această schimbare de paradigmă vizează atât creșterea autonomiei energetice, cât și adaptarea la cerințele actuale de infrastructură. Proiectele de acest tip sunt esențiale pentru menținerea unui echilibru între producția internă și necesarul de importuri în perioadele de vârf de consum.