Sistemul Energetic Național beneficiază de un aport semnificativ din partea surselor regenerabile, în condițiile în care generarea din sursele clasice este afectată de deficite. Conform datelor furnizate de Transelectrica pentru mijlocul zilei de 14 octombrie 2026, România a înregistrat o producție totală de peste 7.680 MW. Această cantitate depășește consumul național de doar 5.194 MW, generând un sold energetic care permite livrări masive către țările vecine.
Echilibrul energetic este susținut de performanța parcurilor eoliene și fotovoltaice, care acoperă mai mult de jumătate din întreaga producție națională. Producția eoliană a depășit pragul de 2.200 MW, în timp ce parcurile fotovoltaice au generat peste 2.070 MW în perioada de prânz. Această conjuntură favorabilă a transformat țara într-un exportator net, cu un sold de aproape 2.500 MW, mai exact -2.487 MW, direcționați către exterior.
Situația este critică pentru stâlpii tradiționali ai sistemului, deoarece capacitățile de producție clasice funcționează la niveluri minime sau sunt oprite. Producția nucleară a fost de 0 MW, deoarece Centrala de la Cernavodă este oprită, iar sectorul termo pe cărbune a contribuit cu doar 891 MW. Această scădere a producției termice este o consecință directă a procesului de închidere treptată a capacităților de generare care sunt considerate poluante.
Sectorul hidroelectric este, de asemenea, sub presiune din cauza secetei și a debitelor scăzute ale râurilor, inclusiv ale Dunării. Producția hidroelectrică a generat doar 1.214 MW, un nivel scăzut comparativ cu capacitățile normale. Repornirea reactoarelor de la Cernavodă ar ajuta la reechilibrarea mixului, însă debitele Dunării la intrarea în țară sunt de doar 1.300 mc, sub pragul de 1.500-1.600 mc necesar pentru funcționare.
Indisponibilitatea capacităților de producție în bandă indică faptul că starea de alertă energetică se menține pe parcursul întregii luni de octombrie. Chiar și în orele de seară, când producția solară dispare, soldul rămâne echilibrat, reducând necesitatea importurilor. În comparație cu perioadele anterioare, când România aducea de peste 2.000 MW de la graniță, importurile nete au scăzut la puțin peste 300 MW în ziua precedentă.
Evoluția actuală a mixului energetic reflectă dependența crescută de condițiile meteorologice pentru stabilitatea sistemului. În contextul în care România are cea mai scumpă electricitate raportată la puterea de cumpărare în Europa, capacitatea de a exporta surplusul generat de vânt și soare reprezintă un factor economic de importanță majoră pentru echilibrul pieței naționale.