Cele două reactoare de la Cernavodă rămân indisponibile pentru producția de energie electrică din cauza nivelului scăzut al apei din Dunăre. Această situație forțează Sistemul Energetic Național să compenseze absența unei capacități de producție de aproximativ 1.300 MW. Operatorul Nuclearelectrica a comunicat duminică faptul că oprirea va fi menținută atât timp cât condițiile hidrologice nu permit reluarea funcționării în deplină siguranță.
Centrala Nucleară de la Cernavodă utilizează apa din sistemul Dunăre–Canalul Dunăre–Marea Neagră pentru procesele de răcire necesare funcționării instalațiilor. Când nivelul apei scade, anumite componente ale sistemului de răcire pot ieși din parametrii optimi de exploatare. În aceste condiții tehnice, operatorul este nevoit să reducă puterea sau să oprească reactoarele pentru a respecta cerințele de securitate. Nuclearelectrica subliniază însă că dispune de mai multe sisteme de răcire proiectate pentru niveluri diferite ale apei.
În ciuda opririi unităților, Nuclearelectrica asigură că funcțiile de securitate nucleară sunt garantate integral prin utilizarea sistemelor redundante. Redundanța presupune existența unor sisteme alternative capabile să preia funcțiile esențiale dacă echipamentele principale nu mai pot fi utilizate. Directorul general al companiei, Mihai Laurențiu Gioară, a recunoscut că situația este dificilă din perspectiva producției, dar a afirmat că este pe deplin gestionată prin tehnologie și expertiza echipelor sale.
Compania profită de această perioadă de oprire controlată pentru a efectua lucrări de mentenanță și pentru a crește reziliența instalațiilor. Mihai Laurențiu Gioară a explicat că au fost inițiate consultări cu experți pentru a identifica soluții pe termen mediu și lung. Scopul este de a reduce impactul unor astfel de situații în viitor. Nuclearelectrica va publica un nou comunicat doar în momentul în care cele două unități vor fi reconectate la rețea.
Impactul asupra prețurilor la energia electrică depinde de durata acestei perioade, de consum și de disponibilitatea altor capacități de producție sau de importuri. Nuclearelectrica urmărește constant prognozele hidrologice pentru a decide momentul repornirii. Deși oprirea afectează producția, reactoarele rămân monitorizate prin sisteme independente. Situația afectează exclusiv producția de energie, nu siguranța instalațiilor, conform declarațiilor oficiale ale operatorului.
Cernavodă este singura centrală nuclearoelectrică din România și o sursă critică pentru echilibrul sistemului energetic. În 2025, cele două unități au livrat în Sistemul Energetic Național aproximativ 10,1 milioane MWh, reprezentând circa 20% din producția națională. Spre deosebire de sursele regenerabile, precum energia solară sau eoliană, producția nucleară este capabilă să mențină un nivel constant de livrare, fiind esențială pentru stabilitatea rețelei electrice.