Redeschiderea celor două reactoare de la Cernavodă ar putea fi amânată până la jumătatea lunii octombrie, în funcție de evoluția prognozelor hidrologice. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a explicat că situația rămâne rezervată din cauza nivelului scăzut al apei. Decizia privind repornirea centralelor depinde direct de disponibilitatea resurselor necesare pentru funcționarea în siguranță a sistemului de răcire.
Problema principală vizează debitul Dunării, care ar putea scădea semnificativ în perioada următoare. Cristian Bușoi a menționat că prognozele pe termen de zece zile nu indică un nivel al apei la Cernavodă suficient pentru a asigura funcționarea pompelor de răcire ale reactoarelor. Deși au existat creșteri ușoare în ultimele zile, se estimează că vor urma scăderi importante, fără a compromite însă securitatea generală.
Pentru a compensa lipsa producției de la Cernavodă, România va recurge în principal la importuri de energie electrică. În acest context, funcționarea grupurilor de la Complexul Energetic Oltenia a fost esențială pentru stabilitatea sistemului. Centralele pe gaz, precum OMV Brazi și Iernutul vechi, au funcționat la capacitate maximă pentru a acoperi cererea, alături de alte unități de dimensiuni mai mici din rețea.
Rolul surselor regenerabile a fost unul crucial în gestionarea deficitului de producție. În perioadele cu vânt puternic, producția eoliană a ajutat la reducerea importurilor, care au scăzut sub 1500 de megawați în momentele de vârf. Totuși, în momentele cu activitate eoliană redusă, importurile au crescut până la 2500 de megawați, rămânând principala sursă de energie pentru acoperirea consumului național.
Înainte de oprirea reactoarelor, sistemul beneficia de supraproducție solară în timpul zilei, energie care era exportată către Bulgaria. În prezent, situația este diferită, deoarece capacitățile solare au înlocuit producția de 1200-1300 de megawați din bandă. Ministerul Energiei a precizat că există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru orice scenariu, deși nivelul actual de apă nu permite redeschiderea imediată.
Centrala nucleară de la Cernavodă reprezintă un pilon strategic pentru securitatea energetică a României, furnizând o parte semnificativă din producția de bază a țării. Gestionarea debitului Dunării este un factor critic pentru funcționarea reactoarelor, deoarece sistemul de răcire necesită un flux constant de apă pentru a menține temperaturile optime de operare în siguranță.