Reactoarele nucleare de la Cernavodă nu vor putea fi repornite în luna septembrie, conform declarațiilor făcute de Cristian Bușoi, secretarul de stat în Ministerul Energiei. Din cauza prognozelor nefavorabile privind debitul Dunării, reluarea activității în condiții de siguranță este imposibilă în prezent. Autoritățile estimează că o decizie privind redeschiderea celor două reactoare ar putea fi luată abia spre mijlocul lunii octombrie, în funcție de evoluția debitului fluviului.
Situația la Cernavodă este descrisă de Cristian Bușoi ca fiind în continuare rezervată, deoarece nivelul apei nu este suficient pentru a asigura funcționarea pompelor de răcire necesare. Prognoza pentru următoarele zece zile indică faptul că nu se va avea un nivel adecvat al debitului la intrarea în țară sau la Cernavodă. De asemenea, se anunță scăderi importante ale debitului Dunării în perioada următoare, ceea ce complică procesul de reluare a producției.
În ciuda dificultăților, secretarul de stat a subliniat că nu există semne de îngrijorare privind securitatea, existând comitete pregătite pentru orice eventualitate. Pentru a acoperi deficitul de producție electrică cauzat de oprirea reactoarelor, România a apelat la importuri și la alte surse interne de energie. Funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia și utilizarea centralelor pe gaz, precum OMV Brazi și Iernutul vechi, au fost esențiale pentru menținerea echilibrului.
Sectorul regenerabil a jucat, de asemenea, un rol important în compensarea consumului, în special prin capacitățile solare și eoliene. În timpul zilei, producția solară a oferit un surplus care, anterior, era direcționat către Bulgaria, în timp ce acum acoperă cererea internă. Producția eoliană a ajutat la reducerea importurilor, atingând un vârf de 1.200 de megawați miercuri seara, însă în momentele cu producție redusă, importurile au crescut până la 2.500 de megawați.
Datele recente arată că nivelul Dunării era de -245 cm miercuri, 24 septembrie 2026, fiind cu doar 10 cm peste minimul record de pe 20 septembrie. Debitul la intrarea în țară este de 1.600 m³/s, o valoare mult sub media multianuală de 3.800 m³/s pentru luna septembrie. Pentru a preveni oprirea producției, fondurile din rezerva bugetară vor fi folosite pentru adâncirea albiei fluviului în zone critice, existând și propuneri de redistribuire a debitului între brațele Bala și Dunărea Veche.
Contextul energetic european rămâne tensionat, în condiții în care prețurile la carburanți au înregistrat creșteri recente, iar anumite țări, precum Ungaria, solicită prelungiri ale derogărilor pentru resurse energetice. Aceste dinamici de piață subliniază importanța stabilității producției interne de energie, în contextul în care dependența de importuri poate crește semnificativ în perioadele de scădere a debitului fluviilor sau a producției regenerabile.