Repornirea reactoarelor de la Cernavodă ar putea fi amânată până la jumătatea lunii octombrie, în funcție de evoluția prognozelor hidrologice. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că situația rămâne rezervată din cauza scăderii debitului Dunării. Această evoluție afectează direct capacitatea de a asigura volumul de apă necesar pentru funcționarea pompelor de răcire ale celor două reactoare din centrală.
Prognozele pentru următoarele zece zile indică faptul că nu se poate anticipa o redeschidere în siguranță a unităților de la Cernavodă. Cristian Bușoi a precizat că, în septembrie, redeschiderea este imposibilă, iar o revenire la funcționare este probabilă doar spre mijlocul lunii octombrie. Deși au existat câteva zile cu creșteri ușoare ale debitului, se estimează că în perioada următoare vor avea loc scăderi importante ale nivelului apei.
Pentru a compensa lipsa producției de energie electrică din partea reactoarelor, România apelează în principal la importuri. Cristian Bușoi a explicat faptul că, în perioadele cu vânt puternic, producția eoliană a ajutat la reducerea volumului de energie importată. În momentele de vârf, când producția eoliană a fost semnificativă, importurile au rămas sub pragul de 1500 de megawați, însă în absența vântului, acestea au ajuns la 2500 de megawați.
Pe lângă importuri, contribuția la echilibrul energetic a venit și de la alte surse de producție internă. Funcționarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia a fost considerată esențială, alături de centralele pe gaz, precum OMV Brazi și Iernutul vechi, care au operat la capacitate maximă. De asemenea, în timpul zilei, producția de energie solară a oferit un suport important pentru acoperirea cererii de electricitate.
Înainte de oprirea reactoarelor, sistemul energetic beneficia de supraproducție solară în timpul orelor de zi, energie care era direcționată spre Bulgaria. În prezent, configurația este diferită, deoarece capacitățile solare au înlocuit producția de 1200-1300 de megawați din bandă. Cristian Bușoi a menționat că există planuri de rezervă și comitete pregătite pentru orice eventualitate, deși nivelul actual al apei nu permite redeschiderea centralelor.
Gestionarea securității energetice în astfel de perioade de scădere a debitului fluviilor este critică pentru stabilitatea prețurilor și a aprovizionării. În contextul volatilității piețelor de energie, dependența de importuri și de variațiile producției regenerabile, precum cea eoliană sau solară, devine un factor central în menținerea echilibrului între cererea internă și capacitatea de producție locală a sistemului național.