Unul dintre cele două reactoare de la Centrala Nucleară Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, conform declarațiilor făcute de fostul secretar de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Această mișcare strategică ar putea contribui la reducerea presiunii exercitate asupra întregului sistem energetic național. Repornirea vine după o perioadă de indisponibilitate a capacităților de producție nucleară, care a afectat echilibrul pieței de energie.
Situația actuală a fost agravată de închiderea celor două reactoare de la Cernavodă, primul având loc la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea pe 13 august. Cristian Bușoi a menționat că această lipsă de capacitate a generat o presiune mare, care se va reflecta în prețurile energiei în perioada toamna și iarna acestui an, precum și în primăvara anului viitor. Totuși, există premise că redeschiderea măcar unui reactor la începutul lunii viitoare va calma parțial situația.
În ciuda posibilei reporniri, Cristian Bușoi a subliniat că această acțiune nu va determina automat o scădere a prețurilor la electricitate. Prețurile sunt relativ aliniate pe Piețele pentru Ziua Următoare (PZU), atât în regiune, cât și la nivel european. Atât timp cât o parte semnificativă din electricitatea României se tranzacționează pe PZU, fără trecerea către contracte pe termen lung, volatilitatea va rămâne un factor, influențată direct de prețurile europene.
Referitor la costurile energiei, fostul secretar de stat a precizat că România nu are cele mai mari tarife absolute din Uniunea Europeană. Totuși, dacă prețurile sunt ajustate la puterea de cumpărare, România poate fi considerată având cel mai mare preț ajustat la puterea de cumpărare la electricitate din Uniunea Europeană. În primul semestru din 2026, România se situa pe locul 9 în UE pentru prețurile absolute la electricitate pentru populație.
Pentru sectorul industrial, prețul mediu estimat pentru anul 2025 este de aproximativ 110 euro/MWh, un nivel ușor peste media europeană. Cristian Bușoi a avertizat că prețurile ridicate afectează competitivitatea industriilor energo-intensive și contribuie la inflație. El a menționat că, deși proiectele private și prosumatorii au extins sistemul, investițiile companiilor de stat și acțiunile instituțiilor publice, inclusiv Ministerul Energiei, ar fi putut avansa într-un ritm mult mai accelerat.
Contextul energetic european rămâne unul tensionat din cauza conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, care mențin prețurile ridicate. În acest peisaj, prețul gazelor a atins pragul de 100 de euro/MWh în Europa, o valoare înregistrată pentru prima dată de la criza energetică din 2022. Aceste dinamici de piață influențează direct stabilitatea costurilor pentru consumatorii finali și pentru întregul ecosistem economic regional.