România se află într-un moment critic de tranziție energetică, însă lipsa de viziune a decidenților guvernamentali poate transforma oportunitățile strategice în costuri uriașe pentru cetățeni. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că această situație pune în pericol stabilitatea financiară a consumatorilor casnici. Analistul subliniază că, în loc să consolideze o poziție de lider regional, țara pare să adopte o abordare reactivă în gestionarea resurselor proprii.
Fereastra strategică majoră este programată pentru anul 2027, când prima producție din perimetrul Neptun Deep va deveni operațională în prima jumătate a anului. Această perioadă coincide cu momentul în care Uniunea Europeană va bloca definitiv importurile de gaze rusești, prin conducte la 30 septembrie 2027 și prin GNL de la 1 ianuarie. Dumitru Chisăliță consideră că gestionarea acestui moment ar trebui să fie o prioritate națională, depășind orizontul unei simple rectificări bugetare.
Un mecanism economic periculos este utilizat de entitățile statului, care achiziționează gaze scumpe din import și le amestecă în portofoliu cu resursele interne. Această practică, justificată prin securitatea energetică, duce la situații în care gazul este cumpărat fără clienți sau capacități de transport asigurate. În final, costul acestor achiziții proaste este suportat direct de populație, deoarece gazul românesc nu poate compensa pierderile financiare generate de aceste decizii comerciale.
De asemenea, legea 171/2026, care a instituit dreptul de preempțiune al statului asupra gazelor din Marea Neagră, este criticată pentru impactul negativ asupra pieței. Dumitru Chisăliță susține că această măsură legislată în Parlament a contribuit direct la dublarea prețului gazelor marfă în România. Lipsa de transparență privind scopul și prețul acestor achiziții transmite incertitudine pieței, iar intervenția care pretinde că protejează interesul național ajunge să coste consumatorul.
În loc să utilizeze resursele din Marea Neagră ca instrument de negociere la Bruxelles pentru finanțări de infrastructură și dezvoltare industrială, România pare să rateze oportunități pe termen lung. Dumitru Chisăliță menționează că un dividend încasat imediat nu justifică pierderea posibilităților de creștere pentru următorii zece ani. Gazele ar putea susține nu doar venituri din vânzări, ci și producția industrială, locurile de muncă și exporturile cu valoare adăugată.
Proiectul Neptun Deep reprezintă pilonul central al noii realități energetice, fiind esențial pentru independența României față de furnizorii externi. Intrarea în sistemul național a producției din Marea Neagră la jumătatea anului 2027 coincide cu retragerea completă a gazelor rusești din Europa. Această coincidență temporală oferă țării un avantaj geopolitic și economic imens, cu condiția ca infrastructura și politicile comerciale să fie aliniate la noile cerințe ale pieței europene.