Sistemul energetic din România se îndreaptă spre o situație de dezechilibru structural, în care capacitatea de producție de energie crește într-un ritm mai accelerat decât dezvoltarea consumului capabil să o absoarbă. Analiza realizată de TDP Partners indică faptul că România ar putea întâmpina o criză de consum înainte de una de producție. Această problemă apare deoarece, deși capacitatea de generare va crește în următorii ani, economia nu poate utiliza eficient energia atunci când aceasta este disponibilă în exces.
Există două riscuri care pot coexista simultan în sistemul național, impunând răspunsuri diferite pentru investitori și autorități. Pe de o parte, deficitul de capacitate devine vizibil imediat prin creșterea importurilor și apariția vârfurilor de preț în câteva zeci de ore critice pe an. Pe de altă parte, excedentul de producție acționează mai discret, prin reducerea prețurilor obținute de producători și prin slăbirea argumentelor economice necesare pentru dezvoltarea unor noi capacități de generare.
Datele recente arată episoade de surplus semnificativ, precum în aprilie 2026, când România a înregistrat un excedent de peste 1,6 GWh în 15 intervale orare distincte. În luna mai, surplusul a depășit 700 MWh într-un singur interval orar, chiar și fără producția nucleară sau contribuția eoliană. Pe măsură ce astfel de evenimente devin frecvente, prețurile medii de piață vor deveni un indicator mai puțin relevant pentru performanța economică a proiectelor, afectând bancabilitatea investițiilor noi.
Analiza evidențiază o discrepanță majoră între surplusul de la prânz și deficitul de seară. De exemplu, pe 3 august 2026, între orele 13:00 și 14:00, producția fotovoltaică a fost de circa 2.950 MW, generând un surplus care a dus la exporturi de 832 MW. Totuși, între orele 20:00 și 21:00, după dispariția surselor solare, România a fost nevoită să importe 1.994 MW, evidențiind incapacitatea actuală de a transfera energia de la prânz către vârful de consum de seară.
Deși capacitatea de stocare în baterii este estimată să crească de la 3.400 MWh la sfârșitul lui 2026 la peste 11.000 MWh în 2030, tehnologia nu poate acoperi totul. Bateriile pot muta energia între ore, dar nu pot crea cerere nouă și nici nu pot compensa economic perioadele prelungite de producție regenerabilă redusă. Investițiile necesare pentru a acoperi deficite de ordinul săptămânilor sunt considerate nefezabile economic, rămânând necesare centralele pe gaz și interconexiunile transfrontaliere.
Pentru a evita criza de consum, raportul propune diversificarea utilizării energiei ieftie. În loc de stocarea exclusivă în baterii, surplusul poate fi absorbit de centre de date, pompe de căldură, irigații sau agricultura în medii controlate. Transformarea energiei în produse cu valoare adăugată, precum procesarea alimentară sau depozitarea frigorifică, poate converti surplusul electric în valoare economică locală, transformând astfel problema excedentului într-o oportunitate de dezvoltare industrială.