Situația energetică din România este marcată de incertitudini majore, pe măsură ce posibilitatea de repornire a unităților de la Cernavodă este amânată. O nouă prelungire a măsurilor de siguranță a fost aprobată pentru perioada până pe 30 noiembrie, ceea ce indică faptul că centrala nuclearoelectrică ar putea rămâne indisponibilă și în luna următoare. Această decizie vine după ce măsurile anterioare au fost luate prin hotărâre de guvern și au fost prelungite succesiv până la finalul lunii octombrie.
Cauza principală a indisponibilității unităților de la Cernavodă este debitul extrem de redus al Dunării, care a impus oprirea grupurilor de lucru conform procedurilor de siguranță nucleară. U1 a fost oprită în data de 28.07.2026, iar U2 a fost scoasă din funcțiune pe 13.08.2026. Prognoza actuală privind debitul Dunării la intrare în țară nu oferă o perspectivă sigură pentru repornirea cel puțin unei unități de la CNE Cernavodă în timpul lunii noiembrie, din cauza deficitului de precipitații.
Pe lângă lipsa energiei nucleare, sistemul energetic național se confruntă cu o prognoză defavorabilă pentru alte surse de producție. Producția fotovoltaică este estimată să scadă în prima decadă a lunii noiembrie din cauza reducerii perioadei de radiație solară și a nebulozității ridicate. În același timp, producția eoliană va varia între un minim de 50 MW și un maxim de 1.200 MW, în timp ce grupurile pe cărbune pot funcționa cu un maximum de 1.200 MW, dar cu rezerve de combustibil limitate.
Consumul de energie electrică ar putea atinge valori critice în perioada următoare, în special la vârful de sarcină de seară. Estimările indică un consum de până la 8.500 MW, însă această cifră poate fi depășită dacă temperaturile vor scădea semnificativ sub mediile multianuale. Vulnerabilitatea principală a sistemului este identificată în deficitul de producție dispecerizabilă în intervalul orar 17:00 – 21:00, coroborat cu limitarea posibilităților de import cauzată de o criză regională de energie.
Contextul regional agravează presiunea asupra rețelei, deoarece și alte centrale nucleare din Europa se află în perioade de retragere din exploatare. În Bulgaria, la Kozlodui, se prevede o reducere a producției cu aproximativ 1000 MW, iar în Ungaria, la Paks, sunt programate reduceri de putere de la 500 MW până la 1000 MW în diferite intervale. De asemenea, la Temelin, în Cehia, un grup nuclear va fi retras din exploatare, reducând producția cu aproximativ 1000 MW.
Ministerul Energiei avertizează că există un risc real de a ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică. Lipsa rezervelor de putere necesare pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf poate avea consecințe economice și sociale grave. În plus, există riscul de a afecta funcționarea sigură a sistemului energetic național și de a perturba funcționarea piețelor cuplate de energie electrică din cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală.