România se pregătește pentru un sezon rece marcat de vulnerabilități economice care pot alimenta o stare de „policriză”. Expertul în energie Dumitru Chisăliță avertizează că prețurile la energie electrică, gaze, motorină și alimente pot pune presiune simultan pe bugetele cetățenilor în perioada iernii 2026–2027. Această situație este generată de o interconectare a mai multor factori care pot crește costul vieții prin transmiterea scumpirilor dintr-un sector în altul.
În ceea ce privește sectorul energetic, România dispune de capacități instalate, însă există riscuri legate de puterea controlabilă disponibilă în momentele critice. Vârful de consum apare dimineața și seara, perioade în care producția fotovoltaică este minimă sau inexistentă. La aceste deficiențe se adaugă centralele pe cărbune îmbătrânite, insuficiența centralelor pe gaze și dependența de rezervele de apă pentru hidroenergie, precum și eventualele indisponibilități ale reactoarelor nucleare.
Sectorul gazelor naturale prezintă riscuri majore, în special în zilele cu temperaturi extreme. Problema nu vizează doar cantitatea totală stocată în depozite, ci capacitatea de extracție zilnică, care scade pe măsură ce depozitele se golesc. Presiunea poate fi accentuată dacă perioadele de ger coincid cu o cerere regională ridicată, importuri reduse și un consum crescut de gaze necesar pentru producția de electricitate, ceea ce poate duce la prețuri foarte mari.
Motorina joacă un rol central în mecanismul de transmitere a costurilor, afectând întreaga economie dincolo de sectorul transporturilor. Creșterea prețului la pompă se reflectă în costurile agriculturii, construcțiilor, distribuției alimentelor și serviciilor publice. Dacă prețul petrolului și marjele rafinăriilor rămân ridicate, Guvernul va trebui să aleagă între acceptarea scumpirilor, reducerea taxelor cu pierderea veniturilor bugetare sau compensarea sectoarelor, ceea ce va pune presiune pe deficitul public.
Agricultura și industria alimentară sunt, la rândul lor, expuse unor presiuni multiple care pot crește prețurile la raft. Deși rezultatele la culturile de iarnă, precum grâul, au fost bune, seceta și temperaturile ridicate au afectat porumbul și culturile de primăvară. Aceste efecte se vor transmite ulterior în costurile pentru furaje, carne, lactate și uleiuri. În plus, nivelul scăzut al Dunării afectează simultan agricultura, navigația și producția hidroenergetică.
Situația economică generală este complicată de necesitatea reducerii deficitului bugetar într-un moment în care statul ar putea fi nevoit să finanțeze măsuri de sprijin. România se confruntă cu costuri mai mari de împrumut, ceea ce poate duce la credite mai scumpe pentru companii și populație. Această presiune financiară poate impune taxe suplimentare sau investiții amânate pentru a acoperi cheltuielile de apărare și cofinanțarea investițiilor europene.
Contextul economic actual este marcat de o gestionare atentă a resurselor energetice și a subvențiilor. În perioada recentă, discuțiile privind prețurile carburanților și impactul deciziilor de eliminare a subvențiilor au fost prezente în dezbaterea publică. Această dinamică subliniază dificultatea de a menține stabilitatea prețurilor la pompă în condiții de volatilitate a pieței internaționale și de necesitatea echilibrării bugetului de stat.