România prezintă un nivel de dependență de importurile de petrol de 77% în anul 2024, o cifră care o plasează într-o poziție mai bună față de alte economii europene majore. Deși acest procent este considerat ridicat, analiza Euronews evidențiază faptul că țara beneficiază de o capacitate de producție internă care reduce impactul importurilor. Această realitate este comparată cu alte state din Europa, unde necesarul de combustibil este acoperit în proporții mult mai mari din exterior.
Datele furnizate de Eurostat arată că România este urmată de Ungaria, care are o dependență de 83,5%, în timp ce Italia ajunge la 89,8%. În acest context, Germania prezintă o dependență de 96,9%, iar Franța atinge un nivel de 99,8%, ceea ce subliniază vulnerabilitatea acestor economii. Singura țară cu un procent mai mic de importuri în acest grup este Danemarca, care înregistrează o dependență de doar 58,1% pentru necesarul său de petrol.
La nivelul întregii Uniuni Europene, dependența de petrolul importat este mult mai accentuată, atingând o medie de 96,6%. În 2024, volumul total de țiței importat în UE a fost de 471,3 milioane de tone, în timp ce producția internă a fost de doar 15,5 milioane de tone. Cele mai mari volume de petrol au intrat în Țările de Jos, cu 138,3 milioane de tone, urmate de Germania, care a importat 117,8 milioane de tone.
În ceea ce privește sursele de aprovizionare, Kazahstanul a devenit principala sursă externă pentru România. În primele patru luni ale anului 2026, țițeiul importat a reprezentat aproximativ 72,8% din totalul resurselor țării, conform datelor Institutului Național de Statistică. Deși dependența de importuri este mai mică decât în alte state, România rămâne expusă riscurilor legate de rutele de transport și de furnizorii specifici de energie.
Prețul petrolului Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, în urma noilor atacuri asupra transporturilor din zona Strâmtorii Ormuz. Această evoluția a dus la o creștere a prețului de 65,7% față de valorile de la sfârșitul anului 2025, afectând direct costurile de transport și de energie. O astfel de creștere a prețurilor se transmite rapid în economie, influențând prețul benzinei, al motorinei și al mărfurilor transportate.
Contextul global al piețelor de energie este marcat de o volatilitate ridicată, manifestată și prin creșterea costurilor de împrumut pe termen lung în economii precum Germania sau SUA. În acest climat, prețul petrolului Brent a crescut recent cu 6%, ajungând aproape de 108 dolari pe baril. Aceste tensiuni macroeconomice și geopolitice pot influența direct stabilitatea prețurilor la combustibil și la produsele derivate în Europa.