România se pregătește de sezonul rece cu un nivel de aprovizionare cu gaze naturale peste media europeană, deși incertitudinea privind prețurile și riscurile geopolitice persistă. În prezent, depozitele românești sunt umplute în proporție de aproximativ 76,26%, ceea ce reprezintă un volum de 2,43 miliarde de metri cubi de gaze. Acest grad de umplere este superior nivelului de 68,26% raportat la nivelul Uniunii Europene, autoritățile urmând să atingă pragul de 80% până la data de 1 octombrie.
Un avantaj strategic pentru România este nivelul ridicat al producției interne de gaze naturale, care este în prezent cea mai mare din Uniunea Europeană. Această poziție de forță ar putea fi consolidată în viitor, în special prin intrarea în funcțiune a proiectului Neptun Deep, programată pentru anul 2027. Datorită acestor resurse proprii, impactul scăderii stocurilor europene nu se transferă automat în aceeași proporție asupra securității energetice a țării.
La nivelul întregii Europe, situația este mai tensionată, depozitele de gaze fiind în jurul nivelului de 68-69%, sub media ultimilor cinci ani care era de aproximativ 85%. State precum Germania și Țările de Jos au întâmpinat dificultăți în refacerea rezervelor, în timp ce prețurile ridicate au descurajat anumite companii din cumpărarea de gaze. În plus, problemele de transport prin Strâmtoarea Hormuz și conflictul din Orientul Mijlociu complică aprovizionarea cu gaze lichefiate (LNG).
Riscul principal pentru economie și consumatori rămâne volatilitatea prețurilor, prețul de referință al gazelor europene ajungând în jurul valorii de 81 de euro/MWh. Această cifră este cu aproximativ 150% peste nivelul de acum un an, iar Morgan Stanley estimează că prețul ar putea atinge 100 de euro/MWh. Pe lângă gaze, și petrolul a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, afectând costurile cu combustibilii și transportul.
Banca Centrală Europeană monitorizează atent aceste evoluții, deoarece creșterea prețurilor la energie poate menține inflația la nivel ridicat. Peter Kazimir, membament al Consiliului guvernatorilor BCE, a indicat faptul că atenția instituției s-a mutat către prețurile la gaze și electricitate. O prelungire a acestui șoc energetic ar putea afecta sectoare precum industria chimică, transportul, industria auto și producătorii de materiale de construcții.
În contextul actual, stabilitatea piețelor este influențată și de indicatori macroeconomici, precum și de randamentele titlurilor de stat. Pe piețele internaționale, randamentele titlurilor de stat românești pe 10 ani s-au menținut în jurul nivelului de 7,3%, după o scădere temporară sub 7,2% în contextul incertitudinilor interne. Aceste date subliniază complexitatea mediului în care se desfășoară gestionarea resurselor energetice și a stabilității economice.