Nivelul scăzut al debitului Dunării în zona Cernavodă a impus pregătirea unor măsuri de urgență pentru asigurarea funcționării centralei nucleare. Autoritățile analizează posibile restricții de navigație pe cursul fluviului și pot solicita intervenția unor unități ale armatei pentru a gestiona situația critică. Aceste acțiuni sunt necesare pentru a susține procesele de răcire ale reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, care asigură aproximativ 20% din necesarul de consum energetic al României.
Conform documentului CNSU, care a fost redactat dar nu a fost încă adoptat, a fost stabilit un prag critic de operare. Cota de 1,58 m dMB la CNE Cernavodă este considerată un prag de alertă preventiv pentru declanșarea măsurilor hidraulice și a mobilizării logistice. Documentul subliniază însă că această valoare nu modifică limitele de exploatare, condițiile de funcționare sau cerințele de securitate nucleară stabilite prin reglementările aplicabile la CNE Cernavodă.
Ministerul Apărării Naționale urmează să contribuie la efortul instituțional prin diverse capabilități tehnice și navale. Armata va asigura efectuarea de măsurători topobatimetrice, hidrografice și geodezice, oferind totodată sprijin prin scafandri pentru operațiunile necesare. De asemenea, sunt pregătite capabilitățile de geniu pentru instalarea și operarea platformelor sau a podurilor de pontoane, precum și pentru stabilizarea sau retragerea elementelor temporare din zona afectată.
Situația hidrologică aduce și riscuri asupra stabilității prețurilor la energia electrică în perioada următoare. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a menționat că, deși estimările inițiale indicau o majorare de 10%, expertiza unor specialiști independenți sugerează scenarii mai severe. În acest context, prețurile ar putea crește cu valori cuprinse între 20% și 25%, afectând direct puterea de cumpărare a cetățenilor și competitivitatea companiilor.
Factorii care contribuie la această volatilitate includ conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina, precum și presiunea asupra prețului gazelor pe piața europeană. Pe lângă aceste elemente geopolitice, oprirea reactoarelor de la Cernavodă reprezintă un factor de risc suplimentar pentru stabilitatea energetică. Această combinație de evenimente pune sub presiune întregul sistem de furnizare, obligând autoritățile să monitorizeze constant atât debitul Dunării, cât și dinamica piețelor de energie.
Evoluția prețurilor la energie este strâns legată de stabilitatea producției de bază și de contextul geopolitic regional. În România, sectorul energetic este influențat de capacitatea de producție a reactoarelor de la Cernavodă și de disponibilitatea resurselor de gaz. Monitorizarea constantă a indicatorilor de debit și a prețurilor la commodity-uri rămâne esențială pentru gestionarea riscurilor economice și pentru planificarea intervențiilor de urgență în infrastructura critică a țării.