Debitul Dunărei a scăzut semnificativ, ajungând la valori de sub jumătate din media multianuală pentru luna septembrie. Această situație hidrologică nefavorabilă împiedică repornirea Centralei Nucleare de la Cernavodă, unitate esențială pentru echilibrarea mixului energetic al României. Prognozele emise de specialiști indică faptul că nivelul apei va continua să scadă în perioada următoare, ceea ce menține constrângerile asupra producției de energie din țară.
Conform datelor furnizate de oficialii Apele Române Jiu, debitul la Baziaș este în prezent de 1.600 mc/s. Această valoare este cu aproximativ 58% mai mică decât media multianuală pentru luna septembrie, care este de 3.800 mc/s. Situația este monitorizată cu atenție, deoarece prognoza pentru zilele următoare indică o nouă scădere a debitului, care ar putea ajunge la aproximativ 1.350 mc/s până la data de 30 septembrie.
Impactul scăderii nivelului fluviului este vizibil și la Porțile de Fier. La Porțile de Fier 1, debitul defluent înregistrat la ora 06:00 a fost de 905 mc/s, în timp ce la Porțile de Fier 2 valoarea a fost de 1.532 mc/s. În ceea ce privește debitul afluent prognozat la Baziaș pentru astăzi, acesta este de 1.550 mc/s. Aceste cifre reflectă o stare de secetă care afectează infrastructura hidrotehnică a țării.
Fenomenul nu este limitat la teritoriul României, afectând și alte țări riverane. În Serbia, la Novi Sad, debitul a fost de aproximativ 1.100 mc/s, iar la Bezdan s-au înregistrat circa 860 mc/s. În Bulgaria, valorile raportate au oscilat între 1.400 și 1.570 mc/s, în funcție de stația de măsurare. Această scădere regională are implicații directe asupra navigației, transportului, ecosistemelor și gestionării resurselor de apă pe întreg fluviul.
Reprezentanții Apele Române Jiu subliniază că un debit scăzut are consecințe mult mai vaste decât simplele date statistice. Evoluția fluviului este monitorizată permanent pentru a permite adaptarea deciziilor privind gospodărirea resurselor de apă. Din cauza acestui deficit de apă, Centrala de la Cernavodă rămâne oprită încă de pe perioada verii, neputând contribui la stabilitatea energetică prin repornirea unităților de producție.
Monitorizarea debitelor de pe Dunăre este un proces critic pentru securitatea energetică și logistică a regiunii. Scăderea nivelului apei afectează nu doar capacitatea de producție hidroelectrică sau nucleară, ci și rutele de transport fluvial esențiale pentru comerț. Gestionarea resurselor de apă devine o prioritate pentru autorități în contextul prognozelor de scădere a debitului care persistă pe parcursul lunii septembrie.