Prețurile la carburantele din România au intrat într-o etapă de creștere semnificativă, benzina depășind pragul de 10 lei pe litru, iar motorina trecând de 11 lei pe litru. În acest context, analistul economic Adrian Negrescu avertizează că, într-un scenariu extrem, prețul la pompă ar putea să sară peste 13-15 lei pe litru. Această evoluție ar putea fi determinată de o creștere galopantă a prețului barilului, care ar putea atinge niveluri de 130-140 de dolari.
Evoluția prețurilor la motorină a fost una marcată de o creștere de aproximativ 32% în ultimele șapte luni, comparativ cu valorile din februarie 2026. Conform analizelor realizate de compania de consultanță Frames, motorina a depășit pragul de 11 lei pe litru pe data de 25 septembrie, atingând niveluri fără precedent pentru consumatorii din România. Această tendință este alimentată de instabilitatea pieței petroliere, unde orice informație privind Strâmtoarea Ormuz poate influența prețul cu 5-10% în doar câteva ore.
Adrian Negrescu, managerul Frames, subliniază că, în cel mai negru scenariu, problema principală nu va mai fi doar nivelul prețului, ci însăși disponibilitatea carburantului pe piață. Dacă rutele de transport sunt blocate și oferta de petrol nu mai poate acoperi cererea, riscul unei creșteri accelerate spre noi cotații istorice devine realitate. Analistul menționează că volatilitatea pieței este mai periculoasă pentru economia românească decât un preț ridicat, dar care ar putea fi previzibil.
Din punct de vedere fiscal, statul român se confruntă cu necesitatea de a decide dacă menține nivelul actual al taxelor sau dacă adoptă modelul altor țări din UE. În unele state europene, acciza a fost redusă semnificativ, apropiindu-se de minimul permis de legislația comunitară. Adrian Negrescu precizează că orice intervenție asupra TVA-ului sau a accizei necesită un studiu fundamentat care să estimeze impactul pozitiv și negativ asupra sectorului economic respectiv.
Dependența de producătorii externi reprezintă o vulnerabilitate majoră, deoarece România importă produse rafinate din Turcia sau Arabia Saudită, plătiți cu marje industriale externe. Când prețul barilului crește brusc, această practică generează pierderi de sute de milioane de euro din balanța comercială. Soluția propusă de analist este susținerea producătorilor locali pentru a crește reziliența în fața provocărilor economice și pentru a reduce expunerea la șocurile externe.
Datele ARICE arată că deficitul comercial cumulat la țiței și produse petroliere rafinate a ajuns la circa 2,524 miliarde de euro în primele șase luni din 2026. Această cifră reprezintă o creștere față de 1,783 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Scăderea producției interne de țiței cu 8,3% în primul trimestru a accentuat nevoia de importuri, transformând România într-un consumator de produse finite cu valoare adăugată ridicată.