Sebastian Burduja, consilier onorific al premierului și fost ministru al Energiei, a propus o ierarhie clară pentru utilizarea resurselor de gaze naturale din România. În cadrul Forumului Gazelor Naturale, acesta a susținut că prioritățile de consum trebuie să fie industria, urmată de producția de energie electrică și, abia în ultimul rând, securitatea energetică la nivel regional. Această strategie ar trebui să includă și produsele extrase din perimetrul Neptun Deep.
Fostul ministru a subliniat că valorificarea gazelor în sectorul industrial reprezintă o oportunitate economică majoră, având în vedere resursele proprii și producția suplimentară din Marea Neagră. Sebastian Burduja a menționat că România dispune de un avantaj comparativ față de alte state europene, deoarece are gaz propriu. El a amintit că, la finalul mandatului său, volumul de gaz produs versus consumat era de aproximativ 99%, permițând acoperirea consumului anual.
În ceea ce privește stabilitatea pieței, Sebastian Burduja a afirmat că Romgaz are potențialul de a deveni un actor care să tempereze creșterile de prețuri. El a comparat rolul companiei cu cel îndeplinit de Hidroelectrica pe piața energiei electrice, sugerând că Romgaz ar putea acționa ca un market maker. Această evoluție ar putea include dezvoltarea activității de furnizare, dincolo de proiectele Neptun Deep sau preluarea Azomureș.
Sebastian Burduja a evidențiat nevoia unei strategii de reindustrializare pentru a reduce deficitul comercial, care este influențat semnificativ de sectorul petrochimic. El a precizat că produsele petrochimice au reprezentat aproximativ 38–40% din deficitul comercial în ultimele date menționate. Utilizarea resurselor interne ar putea ajuta la integrarea acestor resurse în sectoare economice competitive, consolidând statutul de producător numărul unu de gaze în Uniunea Europeană.
Pentru producția de energie electrică, fostul ministru a invocat proiectele de la Mintia și Iernut, precum și noile grupuri pe gaz de la Turceni. Sebastian Burduja a evitat să ofere termene specifice pentru operaționalizarea acestora, menționând că a învățat lecții din experiența sa anterioară la Ministerul Energiei. Totodată, a menționat că exporturile de gaze către statele vecine pot ajuta la securitatea regională, fără a compromite nevoile interne.
România se confruntă cu provocări legate de balanța comercială, în condiții în care deprecierea leului nu a dus automat la creșterea exporturilor. În contextul european, securitatea aprovizionării depinde de diversificarea rutelor și de interconexiunile cu statele vecine. Producția internă și proiectul Neptun Deep sunt văzute ca instrumente esențiale pentru încheierea unor contracte pe termen lung, care să permită stabilizarea prețurilor în fața crizelor internaționale.