Securitatea cibernetică în sectorul energetic nu trebuie abordată ca un simplu exercițiu de conformitate reglementară, ci ca un proces integrat de protecție operațională. Această perspectivă a fost prezentată de Mircea Stremțan, Director de Vânzări și Marketing la ENEVO Cybersec / SentryOT, în cadrul conferinței de lansare a Codului de Bune Practici în Energie Regenerabilă, ediția 2026. Evenimentul a fost organizat de RWEA și RPIA, subliniind importanța coordonării între tehnologie, oameni și procese.
Pentru un operator energetic, identificarea unei activități suspecte reprezintă doar începutul gestionării unui incident. Provocarea majoră constă în înțelegerea modului în care evenimentul se propagă între sistemele IT și cele de tip OT, evaluând schimbările în comportamentul infrastructurii. Într-un mediu de tip OT, impactul real nu este generat de simpla alertă, ci de posibila afectare a configurațiilor, a echipamentelor sau a procesului fizic propriu-zis.
Eficiența răspunsului la un atac depinde de capacitatea de a construi o imagine operațională comună între diverse echipe specializate. În timp ce specialiștii în securitate cibernetică trebuie să păstreze probele și să înțeleagă compromiterea, echipele de rețelistică trebuie să izoleze segmentele pentru a bloca mișcarea laterală a atacului. Paralel, inginerii OT au rolul critic de a determina dacă funcțiile esențiale pentru siguranță au fost compromise.
Succesiunea recomandată pentru gestionarea crizelor include detectarea, contextualizarea evenimentului și evaluarea impactului operațional, urmate de izolarea elementelor afectate. După investigarea incidentului, urmează restaurarea funcțiilor critice într-o ordine corectă, documentarea și raportarea fiind parte integrantă din acest proces. Mircea Stremțan menționează că platforma SentryOT a fost dezvoltată pentru a transpune cerințele NIS2 în acțiuni concrete, precum vizibilitatea asupra mediului OT și raportările impuse.
Reziliența infrastructurii critice este testată în momentele de criză, prin capacitatea operatorului de a limita propagarea atacului și de a restabili procesul fizic în siguranță. Soluțiile de securitate trebuie adaptate specificului fiecărui activ, în funcție de riscuri și infrastructura operată, evitând aplicarea unor pachete standardizate. Vizibilitatea continuă asupra activelor și monitorizarea comportamentelor anormale sunt esențiale pentru a reduce distanța dintre semnalul de alertă și luarea unei decizii informate.
Codul de Bune Practici în Energie Regenerabilă, lansat la 1 octombrie în București, reprezintă o inițiativă a RWEA și RPIA, realizată cu implicarea Energynomics. Această ediție a anului 2026 a beneficiat de contribuția numeroasei parteneri, printre care AI Clearing, Alerion, CMS, DLA Piper, Enercon, Enery, Enevo, Eximprod, GE Vernova, Monsson, Nordex, Nyerges and Partners, OX2, Parapet, Raiffeisen, REIB, Scatec, TDP, Vestas și Waldevar.