Stocurile de gaze din Uniunea Europeană au atins un nivel de 72% la data de 1 octombrie, o cifră considerată extrem de scăzută din punct de vedere istoric. Această situație a fost influențată de o perioadă dificilă de umplere a depozitelor și de perturbările cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. În ciuda acestor date, organizația ENTSOG susține că infrastructura europeană de gaze rămâne suficient de flexibilă pentru a satisface cererea de energie pe parcursul sezonului de iarnă.
Există disparități semnificative între statele membre în ceea ce privește gradul de umplere a depozitelor subterane. Franța a reușit să își umple stocurile până la un nivel de aproximativ 85% din capacitate, în timp ce în Germania nivelul de umplere este de doar 59%. Din acest motiv, ENTSOG recomandă continuarea procesului de umplere a depozitelor și impune o monitorizare atentă a stocurilor de rezervă pentru a evita eventualele crize.
Importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) sunt văzute ca o soluție capabilă să compenseze parțial nivelurile reduse de stocare. Menținerea unor livrări importante de GNL pe tot parcursul iernii este considerată esențială pentru stabilitatea sistemului. Dacă cantitățile de GNL rămân limitate, organizația avertizează că stocurile ar putea scădea sub pragul de 30% până la finalul iernii, ceea ce ar crește vulnerabilitatea în fața valurilor de frig târzii.
Organizația a semnalat și riscuri legate de disparitățile regionale în accesul la resurse. Țările din Europa Centrală și de Est care nu au ieșire la mare, precum și cele din Europa de Sud-Est, s-ar putea confrunta cu dificultăți mai mari în accesarea volumelor suficiente de GNL. Deși Comisia Europeană a subliniat că nu există un risc imediat pentru securitatea aprovizionării, se anticipează prețuri foarte mari din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.
Din momentul declanșării invaziei rusești în Ucraina în anul 2022, Europa a accelerat eforturile de diversificare a surselor de energie. Strategia actuală se concentrează pe trecerea de la gazele rusești transportate prin conducte către gazele lichefiate livrate pe cale maritimă. Această schimbare de paradigmă vizează reducerea dependenței de Rusia și consolidarea securității energetice prin utilizarea porturilor de regasificare și a rețelelor europene.
Contextul geopolitic actual este marcat de o orientare masivă către piața din SUA, care este responsabilă pentru aproximativ 60% din importurile europene de GNL. Totodată, Rusia rămâne al doilea cel mai mare furnizor de GNL, estimându-se că va reprezenta circa 17% din importurile europene în anul 2026. Această cifră este în contrast cu obiectivele Bruxelles, care intenționează să interzică toate importurile de gaze rusești în toamna anului 2027.