Septimiu Stoica, reprezentantul BRM, a subliniat necesitatea fundamentală a reliberalizării pieței de gaze naturale din România pentru a permite formarea liberă a prețurilor. Acesta a criticat situația actuală în care prețurile sunt impuse administrativ, descriind fenomenul ca pe o „piață reglementată” care funcționează, de fapt, ca o pseudopiață. Conform declarațiilor sale, o piață autentică trebuie să aibă capacitatea de a descoperi prețul actual și cel viitor, nu doar de a facilita tranzacții simple.
Pentru a transforma piața de gaze într-una de tip bursier, Septimiu Stoica propune ca data de 1 aprilie 2027 să marcheze reliberalizarea efectivă a sectorului. El recomandă depășirea măsurilor de protecție care sunt amânate periodic de către echipele politice, sugerând că protecția persoanelor vulnerabile trebuie asigurată separat. În restul sistemului, piața ar trebui să funcționeze conform mecanismelor de concurență, evitând impunerea prețurilor prin decizii administrative care blochează dezvoltarea economică.
Un alt punct esențial în viziunea reprezentantului BRM este reluarea programului de gas release, cu un procent minim de 20%, sau chiar între 30-40%. Această măsură, combinată cu activarea resurselor de gaze din Marea Neagră, ar putea reprezenta oportunitatea României de a deveni un hub energetic regional. Septimiu Stoica consideră că România are un rol privilegiat datorită faptului că este atât producător, cât și cumpărător real de gaze naturale în cadrul Uniunii Europene.
Implementarea acestor schimburi ar putea permite României să asigure vânzări și cumpărări concurențiale, depășind simpla agregare a ordinelor pentru obținerea unor prețuri mai bune. Septimiu Stoica a menționat că statutul de hub energetic ar putea fi un domeniu în care societatea poate construi o istorie economică solidă. Această evoluție ar scoate țara din dependența de factori externi sau de fluctuațiile naturale, oferind o poziție de leadership pe piața europeană de energie.
În prezent, sectorul energetic este marcat de o conjunctură dificilă, fiind influențat de crize economice și politice care au dus la reglementări stricte. Această stare de fapt a creat ceea ce Septimiu Stoica numește un oximoron, reprezentat de o piață unde regulile de transparență și concurență egală sunt subordonate controlului administrativ asupra prețurilor, limitând astfel capacitatea de dezvoltare a unui mediu de afaceri competitiv.
Contextul economic general arată că prețurile în România au cunoscut creșteri semnificative, în contextul în care piața imobiliară a înregistrat o majorare de peste 14% în 2025. Deși România rămâne printre țările europene cu locuințe accesibile, presiunea economică este vizibilă în diverse sectoare, în timp ce statul și băncile continuă să gestioneze volume mari de împrumuturi pentru susținerea activității financiare.